suedia 3

Sa revenim...ajunsi la Stockholm,la caderea noptii am gasit in cele din urma catierul Taby unde locuiau cei doi soti pe care ii stiam din Romania.Ne culcam ,eu pe un pat de campanie si fiica mea intr-alta camera cu pat normal.A doua zi incep sa-mi povesteasca cei doi, avatarurile prin care au trecut la inceputul sosirii lor in Suedia.Prima care nu s -a mai intors a fost sotia,profesoara de matematica.Sotul care era conferentiar la institutul  politehnic si a ramas in Timisoara cu copilul oscila :avea o cariera universitara in fata.Pana la urma s-a hotarat si el si au plecat inainte de 1990.Mi-a povestit ca in primul an, cand a invatat limba a fost un fel de carator de lucrari dentare de la stomatologi la tehnicieni.Dupa aceea a incercat la o intreprindere de varf  suedeza "Ericsson" si a fost angajat.Dupa alt an s-a sesizat ca, colegii lui suedezi  duc o viata mai imbelsugata si si-a dat seama ca castiga mai mult ,dar el era mai eficient.Atunci a luat o hotarare eroica ...s-a dus la administatia fabricii si a simulat ca are alt angajament.A cerut dublarea salariului sau el pleaca.Dupa 2 saptamani a fost chemat la conducera fabricii unde i-a fost satisfacuta cererea ....era si normal el era toba de carte ,ceilalti erau doar ingineri.Am asistat si la o petrecere cu cativa colegi suedezi ..au stat la masa au mancat ceva frugal si au stat de vorba ,pe la ora 11 seara au plecat.

Ce diferenta fata de marea masa a poporului...cei cu studii superioare sunt oameni decenti ,politicosi ,cei de pe strada sunt ca vai de ei...si este clar ca primii au un venit mult mai mare.
Dupa cateva zile luam drumul de intoarcere spre vasteras pe o ruta mai la nord si in apropierea orasului Lund,cand goenam cu vreo 100 km pe ora printr-o zona pustie ma opreste politia.Satelel sunt la distanta de sosea si era totusi o limitare de viteza la 70 km pe ora.,pe care nu am observat-o.erai doi politisti care mia-u zis ca trebuie sa platesc o amenda in conformitate cu diferenta de viteza dintre viteza permisa si cea pe care am avut-o.Eu plecam a doua zi spre tara si zic ca nu am bani.politista ,una era femee da un telefon si ma ia la sectia din oras.Acolo parchez masina si intru la sectia de politie.Inainte acopar cu o patura aparatul de,filmat,pe acre il imprumutasem.Merg la seful sectiei, se prezinta ca attorney si ma intreaba daca nu am un aparat de valoare,ca sa-l las ca gaj...eu zic ca nu.Dau un telefon la preitenii mei din Vasteras si imi spun sa nu platesc ca se prescrie dupa 5 ani.in final ma pune sa citesc ceva in engleza si mai intreaba daca inteleg,apoi o completeaza si ma pune sa semnez.Cu asta s-a terminat si m-a lasat sa plec ,nu inante de a ma avertiza ca voi plati la, iesirea din tara. A doua zi plecam spre sud,la trecera granitei spre Danemarca,inainte de imbarcarea pe ferryboat ma toto uit sa vad unde e granicerul ..dar acesta nu apare .Am realizat ca la iesire nimeni nu-ti poarta grija si am trecut in Danemarca...am scapat imi ziceam.Dupa vreo 3 luni primesc o scrisoare ,in apropierea Craciunului cu amenda si alte hartii accesorii...Am pastrat-o ca o amintire din Suedia..oricum s-a prescris dupa 25 de ani.

suedia 2

Am vazut cum se lucreaza intr-o tara care era mult avansata fata de Romania anilor 90,
In primul rand la 8,15 se intra in operatie...daca medicul nu era prezent la spalatul mainilor era o problema foarte mare..pana la desfacerea contractului de munca Se intra in 4 sali deodata ,la ora 10 erau gata cele 1 sau 2 operatii pe sala,urma o pauza de 20 de minute,in care fiecare lua un mic dejun de la automatele care erau la tot pasul ,apoi se intra in operatie si la ora 12 era terminat programul operator...In Romania uneori asteptarea era de pana la 3 ore ,nimeni nu trebuia sa intre inaintea profesorului,care vezi doamne era ocupat cu diferite manareli si toti asteptau ivirea lui,eu cel putin nu puteam intra inainte de ora 13 pentru ca schimba programul de fiecare data si mai  mult incurca decat descurca -
Intr-zi asistam la o operatie si ma invita doctorul sa aplic pe o parte procedeele care se faceau pentru o histerectomie.Am aplicat pensele cu mare dexteritate si apoi am auzit comentarii care ziceau ca manualitatea mea era superioara celor care lucrau in spital.In alta zi ,in pauza de la ora 10 ma intalnesc cu un medic care terminase operatia si o trecea pe o foaie de observatie ,Ma intreba cum mi se pare spitalul si ii raspund ca prea multa lume este in spital.Ma aproba dand usordin cap...era un medii evreu.In acealsi timp imi spune ca daca foloseste un instrumentar de ultima tip il plateste cu o suma mai mare la cabinetul particular.
Seful sectei de obsterica ginecologie era Dr Sven Spetz ,care era un bun chirurg.Intr-o zi are un caz de stress incontinenta recidivat dupa o operatie Burch facuta cu ani in urma.Eram foarte interesat sa vad procedeul aplicat,dar spre dezamagirea mea a facut din nou op Burch,mai stransa.Banuiesc ca nu a avut eficienta ,nu asta era cauza stress incontinentei.
Dupa cele 2 saptamani petrecute la spital ,am plecat spre Stockholm cu masina Dacia.Distanta era de aprox 500 km asa ca am plecat dimineata devreme si la caderea serii eram in Stockholm si cautam iesirea de pe banda spre stanga ,Deodata o masina ne depaseste pe dreapta si tinerii din masina ne striga ceva iar soferul isi scoate  membrul nobil pe fereastra si il flutura spre noi.Am realizat ca erau niste zapaciti care aveau voie sa bea incepand cu vinerea.Pana atunci ,in cursul saptamanii,era interzis consumul de alcool in Suedia.In schimb cum venea vinerea sau calatoreau in strainatate isi dadeau drumul si erau atat de beti incat era recomandabil sa nu te intalnesti cu ei-
Imi amintesc ca au fost niste handbalisti suedezi la noi in tara si au jucat cu Stiinta,actualmente Poli.,acum 45 de ani.Au trecut granita din Suedia in Germania,s-au instalat in trenul spre Timisoara si au baut pana au cazut sub masa.Ajunsi in Timisoara erau cam mahmuri la partida care a avut loc...incepuse lumea sa rada de ei --
Prohibitia  alcoolica este o caracteristica suedeza,se mentine si in ziua de azi

suedia

In toamna anului 1991 ma pregatesc pentru a calatorie in Suedia cu batrana mea masina Dacia.Mergeam invitat la o fosta prietena care emigrase in Suedia cu ani in urma Ne-am intalnit la Timisoara in care revenise pentru a coordona niste ajutoare stranse din spitalele suedeze,,,era inca epoca in care soseau ajutoare din toata Europa ,stiind ca in spitalele romanesti era o penurie de materiale de tot felul.
Fusesem la Bucresti de unde am luat viza pentru mine si fiica mea pe baza invitatiei primite dela fosta mea prietena.Plec la drum prin Yugoslavia care atunci era in razboi cu Croatia ,evitand zonele de conflict,Am ajuns in Ungaria si de acolo in Cehoslovacia trecand apoi prin Germania,Ne oprim la Hanau timp de doua zile si plecam spre nord de dimineata, am ajuns la Marea nordului seara..Trecem cu feribotul spre Suedia si pe la ora 4 a doua zi ajungem la granita cu Suedia,Aici ne opreste granicerul se uita la acte,erau in regula ,dar telefoneaza la cei care m-au invitat sa verifice daca e adevarat...ma gandeam cum poti sa trezesti lumea la 4 dimineta pentru  verfica daca am fost sau nu invitat,Apoi am realizar ca Suedia era prudenta cu cetaenii romani,care incepusera sa ceara azil in Suedia cu miile...pe la pranz ajugem la Vasteras,o localitate spre nord,pe malul lacului cu acelasi nume si aproape de granita cu Norvegia
Fosta mea prietena locuia cu sotul suedez si cu fata ei de vreo 6 ani intr-o locuinta sociala cu 4 camere mici dar cu tot confortul. Eu imi fac culcus sub patul in care dormea fiica mea si ceilati se restrang sa incapem toti.
Cei doi erau medici rezidenti, suedezul era de ginecologie,Locuind de cativa ani impreuna invatase romaneste destul de bine ,asa incat nu aveam probleme de comunicare.Ma lua in fiecare dimineata la spitalul unde facea rezidentiatul si veneam acasa la ora 17 cand se termina ziua de lucru, Am fost cu el si in garzi de noapte si la policlinica din Trollhattan,Sistemul suedez de sanatate era diferit de al nostru,La policlinica erau detasati rezidentii mai vechi ,caci nu era nevoie de specialisti  pentri niste consultatii,Cazurile de urgenta se drenau spre spital care era recent terminat si era in acel timp unul din cele mai moderne din  Suedia
Spitalul era situat intr-o padure la distanta egala de doua orase Trollhattan,cu multa industrie si Vasteras,care era mai linsitit .mai mult un dormitor ,Trebuie sa adaug ca distanta pana la cele orase, cam 30 de km era stabatuta de niste autobuze si o sosea special construita pentru accesul la spital.Decizia  constructiei spitalului a fost luata dupa un referendum local existand banii pentru o investitie mare ..intre o sosea si un spital populatia a ales spitalul,banii erau exclusiv proveniti din taxe locale,Capitala nu avea nimic de zis cu privire la acest lucru.Ma gandeam,, ce batalie este in Romania pentro o investitie ,toate judetele merg la Bucuresti pentru a smulge o promisiune de bani.
Am frecventat spitalul timp de 2 saptamani.Dimineta la ora 8 se adunau medicii pentru raportul de garda.Intr-o zi apare o doamna mai in varsta si il intreb pe Peter,asa se chema contactul meu, ce cauta la spital.Pmi spune ca "a venit sa invete cezariana ,e medic de familie si va pleca in Africa in misiune umanitara" .Am realizat ca pentru misiunile umanitare se trimit medici de familie,nu specialisti.Oricum in tarile africane daca stii putina sterilizare esti zeu.M-am lamurit si cu misiunile umanitare.
Alta intamplare se refera la o pacienta care venise in cursul noptii,dimineta s-a facut niste investigatii si prezenta o sarcina ectopica nerupta.Statea in preoperator si ma intreaba unde este Peter.Era o romanca emigranta,s-a laudat ca are rezidenta si in curand cetatenia.In schimb era nelinistita pentru ca nu aparea Peter,care stia romaneste.I-am explicat ca Peter era la sectia de obsterica si o preluase alta echipa.In monetele dificile dinainte de o operatie bolnavul cauta sa se linsitesca si cel mai bine comunica pe limba lui,sudeza ei era cam slaba.