sábado, 29 de noviembre de 2014

santa marta-bogota

La Santa Marta care este o statiune cunoscuta in Columbia sunt hoteluri mari ,bine ingrujite cu multa verdeata.Plaja este intr-un golf cam de marimea Mamaiei cu care seamana foarte mult.Spre interior se gaseste orasul vechi cu case mai mici si uliti stramte.Stateam pe plaja ca in Romania si ma uitam la oamenii care se distrau.Dupa masa mergem la o prietena de-a senoritei si luam ceva mai rece ,dupa aceea se face tot mai cald si cu ultimele forte luam autobusul spre Baranquilla
O figura istorica a murit la Santa Marta:Simon Bolivar.Dupa ce a strabatut intreg teritoriul Colombiei si Venezuelei si a dat numeroase batalii s-a retras la Santa Marta,bolnav si parasit de toti,inclusiv de iubirea lui de o viata .Dar desprea aceasta mai tarziu,acum sa urmarim firul evenimentelor actuale.
La Baranquilla am simtit prima data ca am obosit.Caldura era prea intensa,distantele erau enorme,senoritele erau fiecare tributare traditiilor
si eu ma cam saturasem.In plus primesc un mesaj de la Gloria care spune textual ca ii lipsesc un pic,dar stie ca ne vom intalni inca odata,eu nepromitindu-i nimic.La intoacerea la Bogota atunci telefonez la Cali si vorbesc cu Gloria-"Nu poti veni pentru o zi la Bogota ca eu plec in Europa peste 3 zile?.Da... dar, imi spune ca e o problema si inteleg imediat."Imprumuta de la ai tai 50000pesos si vino ,iti dau eu banii la Bogota".Incepe diligentele si-mi spune ca s-ar putea sa ajunga cu 2 zile mai devreme,trebuia sa ceara voie si de la patroana.In final  a venit cu o zi mai devreme,vineri dimineata in loc de sambata dimineata;eu plecam duminica.Facuse un drum de 10 ore numai ca sa ma mai vada inca o odata
Dimineata la terminal o astept si luam taxiul pana la pensiunea din cartierul Federman.Nici pomenenala de oboseala ,ne instalam in camaruta mea de un pat si iesim sa vedem imprejurimile.Foarte aproape era un spital cu o cantina deschisa pentru toti clientii si am luat un pranz popular foarte ieftin.Dupa masa am petrecut-o in pat,la un moment dat s-a rupt patul sub noi dar am continuat cele incepute.
A doua zi dimineta o intreb :"unde mergem,la plimbare sau la muzeu"?Imi raspunde :- la muzeu.Muzeul central sau national din Colombia se afla in partea centrala a Bogotei,asa ca luam un autobus si dupa vreo jumatate de ora ajungem .Eu il mai vazusem anterior ,Gloria nu fusese niciodata la Bogota.In interior diferite exponate din cultura si istoria Colombiei. Cu 2 ani in urma mi-a atras atentia faptul ca populatiile bastinase din timpul cuceririi spaniole nu stiau sa topesca aurul pe care il aveau.Toate podoabele care s-au pastrat erau foite de aur care se bateau cu ciocanul .Civilizatia locala nu depasise época Halstaedt din evolutia umanitatii....partea de istorie o voi comenta mai tarziu.
La muzeul de pictura am vazut un tablou de "natura cu munti in departare "care era de un pictor german,fugit prin anii 50,naturalizat colombian,care ulterior a facut cariera... era  total deosebit de celelate picturi.In general pictura nativa a columbienilor este cu linii ferme,cu culori intense,adica intr-un fel pictura naiva a spatiului adiacent(ceea ce au vazut oamenii acestor meleaguri).
Singurul artist mai cunoscut era Fernando Botero un pictor si sculptor cu ceva impact mondial.Am vazut la Medellín,in plaza Berrio unele sculpturi ale sale.Sa ma ierte Botero dar numai sculpturi nu erau,mai mult pareau o cheltuiala  de bronz abundenta.Sculpturile reprezentau diferite figuri foarte grase,burlesti si aveau dedesupt inscriptia lamuritoare:pisica grasa,iubiti grasa,femeie grasa,soldat roman gras,caine gras.Parea ca iti insulta inteligenta.Dar pentru marea masa a columbienilor era un motiv de mandrie si orice pereche se casatorea,obligatoriu trecea prin fata unei statui pentru imortalizare.

viernes, 28 de noviembre de 2014

cartagena baranquilla

Fiind la Cartagena ma duc sa vizitez cetatea,casa lui Gracia Marquez si alte obiective.Noaptea in interiorul cetatii era foarte sigur ,oamenii stateau pe strada,se vedeau perechi ,lumea era linistita .Inafara zidurilor nu era precaut sa iesi.Intr-o zi ies ca de obicei sa ma plimb,vad niste oameni cu casti ca cele germane,in negru, inarmati pana in dinti care se strecurau pe strazi.Ma gandesc ca, fie este o simulare, fie adevarat ( erau mascatii columbieni)si ma intorc repede acasa.Alt fapt interesant a fost la vizitarea unui fort unde la subsol era o camera cu un sistem de aerisire pe mai multe conducte,care dadea o racoare binecuvantata.Mi s-a spus ca acolo se retrageau halebardierii spanioli pentru odihna dupa ce stateau pe ziduri cateva ore imbracati in zale.Din Cartagena am ramas cu o amintire interesanta ...pe la pranz trec pe langa o biserica si vad o nunta a doi tineri Intru in biserica si incep sa studiez cei prezenti .Mireasa era o columbiana draguta ,bruneta ,mai mica de stat,mirele era un cetatean american  de origine hispanica ,ofiter in marina militara americana .Martorul lui era un coleg,deasemeni ofiter,cu un rang mai mare .Era un individ foarte inalt si solid ,practic nu a avea ceafa,atat era de drept in pozitia lui ,blond,cu uniforma stralucitoare ,pantofii negri facuti luna.A stat nemiscat timp de mai mult de o ora ,in timp ce preotul oficia nunta.Ma gandeam ce sansa sa ai in fata acestui monument de curatenie si disciplina militara tu ,un biet terorist sau ofiter al altei armate.La dreapta lui erau insirati fratii miresei,trei la numar ,toti bruneti ,cu priviri incruntate,pareau niste banditi travestiti...ce sansa sa mai aiba mirele in fata acestei amenintari...daca se plangea mireasa dupa aceea ca sotul o molesteaza?
Se termina sejurul la Cartagena si plec spre Baranquilla ,la cateva ore de mers.Baranquilla este un oras de coasta de vreo 1,2 mil locuitori cu cladiri centrale si case mici periferice.Pensiunea unde stateam avea conditii destul de bune pentru pretul oferit ,in plus daca stateai mai multe zile iti facea o reducere importanta,de fapt se inchiria cu ziua ,saptamina si luna-Caldura era intensa asa ca faceam dus de 2 ori pe zi si tot imi era cald.Aici ma intalnesc cu mulatra care studia biologie in Baranquilla.La 28 de ani ,tanara era mica de statura,tip constitutional mai plinuta dar simpatica si m-a ajutat mult .Statea in gazda la 2 strazi distanta asa ca era aproape.Ma viziteaza de vreo 2 ori ,imi aduce o supa intr-o zi si apoi dispare.Am intrebat-o ulterior pe net unde a fost si raspunsul ei m-a uimit :cineva din familie,din Cartagena  s-a oparit si a fost preocupata de starea persoanei.Ma intreb -cu ce putea sa o ajute pe respectiva ea fiind la Baranquilla? mai tarziu o gasesc pe internet si stau de vorba cu ea.De ce nu ai fost cooperanta cu mine cand am incercat sa te sarut? si imi martiriseste ca era virgina,si ii era frica de durerile pe care le-au avut altele.dar in acelasi timp era curioasa si ma intreba textual:ai penisul mare ? am dedus ca era mai stramta si nu vroia aiba dureri in momentul dezvirginarii.Oricum i-am trimis ulterior 100 de euro prin Western union, am vazut ca era studenta la o faculatate de biologie si nu platise semestrul ...asa ca apelat la ultima ei sansa.
Ma mai intalnesc cu doua senorite ,una nu voia sa plece din domiciliu asa ca am cautat eu ,ajung undeva la marginea orasului si cealata era  o prostuta.Ii dau intalnire si ii spun  clar ca eu voi fi  sub copac la intrarea in magazin ,ea ma astepta la intrare si nu ne-am intalnit .
Ma intalnesc cu o femee de peste 40 de ani cu trei copii ,dezamagita de sot .
Intalnirea a avut loc pe malul caraibean la un restaurant si probabil am facut o impresie buna pentru ca urma sa ne intalnim din nou.Pe la orele pranzului vine la intalnire si urcam in camera mea din hotel.Ma apropii de ea si incep sa o sarut si sa o mangai pana ce frustrarea si-a spus cuvantul.Dezbracatul era o vorba pentru ca eram imbracati foarte sumar si am trecut la pozitia 69.Pana la urma eu am finalizat in gura ei si ea s-a multumit cu cunilingusul meu.
Oricum am  iesit impreuna intr-o o calatorie la Santa Marta cu un minibus ,cam 2 ore de drum.De-a lungul litoralului vad o pustietate de plaja ,cu arbori doborati si nisip plin de murdarie.Ajung in zona Santa Marta si vad hoteluri raspandite pe coasta,in rest teren arid,aproape desertic:Mi s-a spus ca in spatele dealurilor traieste o populatie indigena,straveche ,fara civilizatie moderna care au pastrat obiceiurile primitive.Guvernul le-a lasat acel teritoriu populatiei care nu dorea sa se civilizeze

cartagena de las indias

Seara,pe la ora 9 ma pregatesc de plecare la Cartagena cu autobusul.De la terminal autobusul pleca la ora fixata si ma trezesc pe la mijloc de drum,adica pe la ora 3.Trecerea peste un pod era pazita de armata si urma sa coboram cu totii.Eram insirati langa autobus si un soldat ne buzunarea in cautare de arme si droguri.Ma uit la el ,nu zic nimic dar observ ca era  cu mitraliera in pozitie de tragere.Soldatul era mai mic de statura cu un cap ,dar am stat nemiscat pana mi-a verificat buzunarele.In tot acest timp pentru a-mi mentine picioarele departate isi pusese un picior intre ale mele.In sfarsit urcam in autobus , ma duc langa sofer si il intreb daca pot fuma .Stau langa el pana se lumineaza de ziua si pe la 7 coboram la o statie intermediara sa luam ceva de mancare
Ma duc la toaleta,nimeni in jur si cand dau sa ies apare un copil,care imi cere taxa de toaleta.Trec mai departe  fara sa-i arspund si deodata apare un tanar mai solid si-mi spune ca n-am platit taxa.AAA!!! zic eu si platesc o suma insignifianta.Mi-am  dat seama ca era o afacere de familie si daca nu plateai cine stie ce se intampla.Oricum nu era legal.Am mai vazut aceasta in Macedonia,in drum spre Grecia.Si tot la o toaleta,unde cerea bani un batran care dupa ce pleca autobusul pleca si el.
Continuam drumul ,in goana autobusului ma delectez  cu cateva resorturi de vacanta cum vezi in filme si pe la ora 9 ajungem la Cartagena.Aici trebuia sa ma astepte o senorita de 28 de ani ,mulatra .imi spune la telefon ca ea studiaza in Baranquilla si acum nu poate veni ,dar o trimite pe sora ei.Apare sora ei,o intreb daca nu e bine sa ma cazez la terminal ,dar imi raspunde ca nu,ca e departe orasul si trebuie sa trec printr-o zona  mlastinoasa nerecomandabila europenilor.In buricul orasului,adica in centrul istoric gasesc o camera mica fara ferestre,dar cu iesire pe balcon din zona comuna.Se facuse deja ora 14 asa ca chem un taxi si ii platesc drumul pana unde avea de facut niste diligente si ma cazez.
Cartagena de las Indias este o perla a Colombiei prin faptul ca este un oras istoric.Asezat la Marea Caraibilor prezinta un centru istoric ,asa zisa "ciudad amurallada",o cetate construita  in urma cu 500 ani,care era esenta stapinirii in America de sud,deoarece pe aici se scurgeau toate bogatiile continentului.Cetatea era bine conservata ,de marimea unui oras ,pastra zidurile langa mare,portile care se inchideau noaptea si strazile inguste dar si piatete cu biserici stravechi.In afara ei se intandea spre nord orasul modern si apoi spre sud cocioabele periferice.

jueves, 27 de noviembre de 2014

medellin pentru a doua oara

La Medellin am cunoscut mai multe senore si senorite,toate singure.Una dintre ele a fost Amparo.Prima data cand ne-am vazut, era spre seara si apare o femeie mica,putin adusa de spate,dar inca atractiva,cu fata negricioasa si regulata.Dupa vreo o ora urcam in camera mea si incepe o repriza de amor .Eu eram cam obosit si n-am fost in forma ,am incheiat repede socotelile.Dar ea era dornica ,vroia mai mult si ma tragea de membru tot timpul ,zacandu-mi ceva ininteligibil.Incepusem sa ma plictisesc de ea si ii spun politicos ca alta data.Cam cu o zi inainte de plecare ,era duminica, ne dam intalnire la ea acasa in Envigado,o localitate riverana,se ajungea cu metroul si apoi cu autobusul .Cand ajung in centrul localitatii unde spune  ca locuieste o sun din nou si apare in strada pentru a ma conduce.Imi arata apartamentul ,cu 2 camere mici si o bucatarioara si o baie mica .Ma duc in baie sa fac un dus ca era foarte cald si apoi trecem la fapte.Era culcata pe spate si ma urmarea cu ochii pana cand n-a mai stiut de ea.Eu continuam cu ritm mai lent apoi cu ritm mai vivace pana cand am simtit ca a inceput sa tremure iar apoi s-a relaxat.Avand grija sa nu ramana gravida, finalizarea a fost pe abdomen.Cand si-a revenit mi-a spus-"Gracias mi amor ,me hiciste feliz"Ca sa vezi, ce putin ii trebuie unei femeii sa fie fericita.
Dupa acea a adormit 2 ore ,eu stateam pe net si ea dormea in camera alaturata.Am trezit-o pentru ca era ora plecarii si m-am intors la pensiune.Cred ca a dormit toata dupa masa.
Ar trebui mentionata o senora de 45 de ani,care mi-a raspuns la telefon .am luat metroul din nou si ma intalnesc cu ea pe la ora 19 in fata mall-ului din tr-un cartier.Cautam un loc mai ferit la o cafenea si stam de vorba,intai eu ma prezint cine sunt si ce fac in Columbia, vorbesc despre familie ,recte despre tatal meu care mai traia si apoi zic ca am vorbit destul si ii dau cuvantul.Sotul ei murise si cauta o noua relatie ,dar nu mi-a spus-o,am dedus eu.Avea patru copii si cand am auzit aceasta, era sa cad sub masa...arata traznet.supla,cu forme femenine,cu o fata frumoasa,era bruneta ,cu ochi calzi .Am stat de vorba vreo 2 ore si am plecat.Dupa 2 zile am simtit nevoia sa o sun ,a raspuns la telefon si i-am multumit pentru seara petrecuta impreuna.N-a mai fost libera, avea alte planuri pentru ziua aceea si am inchis.De atunci n-am mai vazut-o.

pereira -medellin

Se face ora 17 dupa amiaza si incep sa vina lucratorii de pe plantatie,se aseaza la masa ,stapana a pregatit cina.Dupa o ora pleaca la casele lor.S-a intunecat si sunt in mijlocul Anzilor columbieni intr-o casa izolata .Pe versantul opus in departare se vad luminitele altui conglomerat de case ca niste stele pe cer.A venit ora culcarii,mama ei a pregatit un culcus intr-o mica camera ce dadea intr-o terasa.Ma trezesc de cateva ori ,mancasem ceva local si ma durea stomacul  si ies pe terasa ,...aceeasi priveliste.
Dimineta la ora 6 nu mai pot dormi ,se luminase de ziua si incep sa vina lucratorii de pe plantatie.Urmeaza acelasi ritual cu masa intinsa si pe la 7 pleaca la lucru.Am iesit si eu pe plantatie,Sub umbra bananierilor era un pamant reavan,foarte alunecos si in panta .Cu toata umbra data de bananieri incepuse sa fie foarte cald.La intoarcere a fost mai greu pentru ca trebuia sa urc panta coborata.In sfarsit ajung la casa si pe terasa ma astepta masa,impreuna cu lucratorii .Mananc ceva frugal si ma pregatesc de plecare.Ma conduce la drum tanara cu care venisem si astept o masina care nu intarzie sa apara .Intr-un sfert de ora ajung la statia de autobus care ma va duce in Pereira.
Ulterior vine si tanara indios la Pereira,vorbim la telefon ,dar nu am mai gasit-o pe net
Planul meu era de a ajunge la Medellin si de acolo spre nord .Dupa un drum obositor cu o mare intarziere ajung din nou la Medellin.
Ma prezint cam la ora 22 in fata pensiunii unde mai trasesem anul trecut,dar nu-mi deschide nimeni ,nici urma de dona Juana.Disperat iau un taxi si il intreb pe taximetrist unde pot gasi o pensiune.Ma duce pe calle 70,unde era deschise mai multe pensiuni si cafenele.A doua zi ma duc in recunoastere pe strada.La un capat la strazii era statia de metrou,la celalat capat hoteluri mai scumpe si renunt .Aveam telefonul donei Juana si o gasesc in final:schimbase locatia si acum avea o pensiune cam in acelasi cartier.,dar nu aveam de gand sa ma mut.Ma duc la ea si o gasesc la fel ,vesnic surazatoare si amabila .Mi-a promis ca-mi retine bagajul pana la intoarcerea mea din Baranquilla.Aveam doua geamantane mari ,unul in fiecare mana si ma incomodau, de accea am luat doar strictul necesar pentru o zona de caldura extrema.In gemanatane erau multe cadouri pentru femeile pe care le-am intalnit si nici una n-a plecat cu mana goala de la intalnirea cu mine.

miércoles, 26 de noviembre de 2014

tot pereira-indios

Am mai iesit odata cu profesoara la Armenia,un oras cam la o ora de mers cu autobuzul.In timpul calatoriei am fost ca doi iubiti care nu ne pasa de lumea din jur,stateam ghemuiti in scaunele noastre si ne sarutam lung.Adevarul e ca ne potriveam la saruturi,dar cam atat.Armenia a fost devastata de un cutremur in urma cu ani,acum arata reconstruita,dar amintirea cutremurului era vie.Am iesit din Armenia spre un loc apropiat sa vedem un campament pentru turisti pe malul unui rau.Totul era foarte aranjat dar nu prea aveau clienti,contau pe vacante si duminici.La intoarcere se facuse noapte si era cam nesigur ,pierdut in muntii columbieni,dar am prins un taxi si apoi autobuzul de intoarcere.
Ulterior am vorbit cu profesoara pe net si mi-a reprosat ca am fost cu alta ,verisorul ei ma vazuse in parc cu altcineva tinundu-ma de mana.Saraca, isi inchipuia ca venisem pentru ea din Timisoara si numai pentru ea.Pe de alta parte femeia nu suporta sa-i fie calcat teritoriul,asa ca am lasat balta totul si mi-am vazut de ale mele.
Cu cine eram de mana ?era o tinara cu trasaturi clare de indios,mai mica de statura dar inca atractiva,ten inchis la culoare .Am gasit-o pe net si apoi i-am dat telefon.A venit direct la pensiune dimineata sa ma cunoasca,dar se grabea in alt loc.Am invitat-o in camera si ne-am tavalit in pat pana aproape de finalizare ,dar ne-am oprit.A doua zi ne-am vazut in parc ,am facut cateva fotografii si ne-am plimbat pana pe la ora 13 cand a plecat .Am mai comunicat cu ea pe net si m-a invitat intr-un sat destul de indepartat,unde mama ei avea o casa si niste teren pe care cultivau banane .
Iau autobuzul de dimineata si ma duc spre satul respectiv.La inceput drumul era pe o sosea acceptabila dar trecand un pod am patruns in zona de munte,unde se iteau cateva case rasfirate si drumul urca mereu.In final ajung in satul respectiv la vreme de targ,lume multa si pestrita.Ma astepta la scara autobusului asa ca n-am pierdut timpul si am intrebat-o cam cat este pana la casa ei.Zice sa luam o masina din  care treceau pe acolo, dar cum nu se iveste nici una, o luam pe jos prin praf si printre bananieri.La fiecare curba intrebam -"mai e mult de mers"? si zice ca imediat...asa a trecut o ora de mers pe jos si in final am ajuns.Casa era destul de mare,dar neingrujita ,se vedea ca mama ei nu mai investise de mult in ea.In curte era o constructie in care locuia o familie cu doi copii ,era un lucrator de pe plantatie si sotia ..Ma uitam la femee care era acasa, spala in curte rufele ,mai scotea o vorba cu cei mici si asta toata ziua.Era tanara si atragatoare si ma gandeam ca asa va fi viata ei pana la moarte,spaland rufe si ingrijind copii care se vor inmulti cu timpul.Eram la sute km de orice civilizatie .

martes, 25 de noviembre de 2014

continuare Pereira-profesoara

Ma infatisez a doua zi la pranzul promis .fac cunostiinta cu rudele si ma asez la masa.Masa nu mi-a lasat nici o amintire,pentru ca nu ma  interesa mancarea.Urma sa ne intalnim a doua zi in centru la o cafea.
Apare cu copilul si-mi spune ca il admira pe tatal sau ,probabil pastra o relatie buna cu el.Baiatul terminase cu bine scoala elementara si mama vroia sa-l premieze ,asa ca ne-am dus la un film pe la ora 13.
Trebuie sa va spun ca scoala elementara in Columbia incepe la 3 ,4 ani asa ca la 11 ani ai cele 7 clase obligatorii.Am vazut poza de la terminarea scolii:toti aveau toca si roba neagra de zici ca era o intrare in academie.,dar de fapt terminasera scoala elementara.Ulterior colegiul avea 4 ani de studiu,asa ca la 16 ani erai graduat adica cu bacalaureat.Nu stiu ce le puneau pe cap si ca vesmant la terminarea colegiului pentru  ca erau deja academicieni de la 11 ani.Ma rog...
La intrarea in cinematograf erau doua filme ...unul cu un urs alb ,ceva de aventura ,adecavat varstei si alta cu o mizerie de film ce arata numai omoruri si murdarie fara sens ,cica era un film psihologic; de fapt era un film XXX dar de ucigasi.Ce credeti ca alege copilul? al doilea film ...mama, sa-i fie pe plac ,cumpara bilete la acest film.Inauntru 3-4 persoane in sala, cu noi doi 6.Si adorm repede ,copilul numai ochi si urechi...ma trezeam din cand in cand si aruncam un ochi pe ecran...vad o scena cu niste omoriti intr-o latrina ..si adorm la loc.Spre sfarsit ma trezesc si comentez cu mama :"Film de dormit.".. ea rade ,dar i-a facut pe plac copilului.Zic ...n-a avut nici o actiune in tot filmul ,copilul imi raspunde...cum asa, a fost plin de actiune,adica omoruri fara sens ...
Majoritatea columbienilor ,in special mamele  fac pe voie copilului, orice ii trece prin cap ,deci asa se si educa.In plus i se baga in cap ca a terminat o scoala, deci este scolit, cand el termina doar clasele obligatorii si acelea la 11 ani...Cam devreme zic eu dar asa e sistemul...nu e de mirare ca la 12,13 ani fug de acasa cu unul de peste 30 de ani si la 25 de ani au trei ,patru copii...e vorba de obicei de traditii,de lucruri pe care nu le putem intelege daca nu am fost in America latina.
Ma gandeam ca daca fac pereche cu profesoara : o sa am probleme cu copilul care il divinizeaza pe tatal natural si... nu ma va asculta.Copilul va fi o problema pe viitor,este educat in spiritul razbunarii si cand va fi mare va fi un agresiv.Mama nu si va parasi copilul ,era clar, deci voi fi intre ciocan si nicovala.

din nou Pereira

Pereira este situata intr-o zona de dealuri si vai destul de inclinate,incat autobusul urca si coboara pante destul de abrupte.Centrul orasului era situat pe culmea unei coline,si de acolo cobora in toate directiile spre vale.La periferie se vedeau luminitele caselor asezate pe coline.Clima era agreabila,ziua era cald iar noptea racoroasa.La orele 22 ploua cu regularitate pana la ora 2 apoi se oprea,astfel ca dimineata caldaramul era proaspat spalat si foarte placut.
Locuiam la pensiune, aproape de centru, incat eram toata ziua in Plaza Bolivar si in zonele adiacente.Imi aducea aminte de Timisoara prin curatenia relativa, dar mai mult ca in alte parti,clima placuta si casele care nu depaseau 4,5etaje cu exceptia unei constructii de 25 de etaje. Stiam deja ce am patit in urma cu un an si ma prezint din timp la DAS serviciul de imigrari columbian. Ma intampina un functionar si astern cele necesare pe hartie.In timp ce scriam functionarul se minuneaza ce frumos scriu.In Columbia scrisul este o problema.Majoritatea oamenilor pe care i-am vazut sa scrie ceva, tin caietul vertical si scriu cam de jos in sus.Nu stiu cine i-a invatat la scoala,dar in final scrisul este oribil,plin de litere ascutite.
Dau telefon la cateva cunostiinte de pe net si apar in final cateva.Una din ele era profesoara de liceu ,dar avea si o mica afacere in locuinta proprie,un fel de loc de intalnire a vecinilor.In varsta de vreo 35 de ani era atractiva,de statura medie ,fata regulata ,varsta inca nu-si aratase ghearele si un corp echilibat;in plus avea un copil de 11 ani ... n-am intrebat pe unde umbla tatal.
Ma intalnesc cu ea in parc si la venire a fost foarte spontana,m-a imbratisat,eu i-am dat cartea mea de poezii  in spaniola  si m-a invitat la ea acasa.Am facut cunostinta cu copilul si la un moment dat am ramas singuri in camera...
Ce zacea in aceasta femeie!!!! Am inceput sa ne sarutam  si sa ne imbratisam in pat, dar cu urechile ciulite sa nu apara copilul.La despartire ma invita la pranz la niste veri sau asa ceva, a doua zi.

lunes, 24 de noviembre de 2014

bogota si din nou Pereira

Bogota este situat la 2500m altitudine pe un platou care cuprinde toate localitatile periferice si are in total 20 de milioane de locuitori,deci cam jumatate din populatia tarii traieste in capitala si imprejurimi.Centrul este modern, cu cladiri ale marilor banci si intreprinderi americane si seamana cu orice oras din Statele Unite.In jurul lui graviteaza cartiere de locuit specific spaniole ,cu case sau vile ,care au o curte interioara inchisa incat nu se vede nimic din strada.Casele sunt aliniate pe un fronton si nu au gradini sau alte acareturi.Taxiurile sunt bine organizate , la aeroport stau aliniate si primesti un bon cu cartierul in care vrei sa mergi si platesti la caserie ,ulterior iesi in parcare si de aici iei taxiul indicat .Nu exista taxiuri particulare sau pirat.In Bogota exista si o linie de bus rapida si altele mai lente separate Bulevardele sunt extrem de largi incat pentru a trece pe partea cealata e nevoie sa treci poduri sau pasarele.In general clima este rece de toamna precoce ziua si noaptea de frig chiar 0C.Am prins intr-o dimineata aceasta temperatura.Casele clasei medii nu au incalzire , la pensiuni ti se da un incalzitor electric daca e prea frig.Au fost zile cand m-am imbracat la sosirea in pensiune si am scos niste haine de pe mine la plecare.Primele 10 zile le-am petrecut la Bogota cunoscand oamenii si relationandu-ma cu cativa.,apoi am plecat spre Pereira cu autobusul.
Autobusul pleca seara si ajungea dimineata,Am oprit la Ibague pe la ora 2 pentru o pauza de jumatate de ora, apoi ,odata cu ivirea zorilor, am ajuns la Pereira.Ma prezint la pensiunea unde mi-a rezervat un loc Luzdary si apoi dupa masa ma intalnesc cu ea.Nu a putut sa ma cazeze din nou la ea pentru ca venise fratele ei cu logodnica din Spania si locuiau provizoriu in apartamentul ei.
Eram cazat in centru, iar Luzdary locuia la periferie asa ca venea in fiecare dupa masa la mine si apoi lua autobusul spre casa.Cand ma desparteam de ea se vedea ca era fericita,cred si eu ...am continuat sa ne iubim la pensiune.Intr-o zi receptionerul mi-a spus ca m-a cautat iubita .I-am transmis aceasta lui Luzdary si mi-a raspuns razand :Verdad?Se vedea ca era multumita ca avea si ea un iubit.
Am sunat-o din nou pe senora Luna ,zisa Crucita,avocata care mi-a facilitat o intalnire cu prietenul ei ,arhitectul si am jucat o partida de tenis la club.Trec cele 10 zile planificate sa stau in Pereira si ma duc spre nord ,vroiam sa vad si nordul tarii,Prima oprire la Medellin.Ma imbarc ziua sa ajung seara pe la ora 18,dar era o circulatie groaznica si ajung pe la 10 seara Totul era inchis oamenii stateau in casa, dar nu mai raspundeau la sonerie.Ajung la pensiunea Donei Juana ,nu mi-a deschis nimeni.Ce sa fac ?...iau un taxi care ma duce intr-o zona cu multe hoteluri si pensiuni si o viata de noapte mai animata.Aici gasesc un hotelas acceptabil si in sfarsit am acoperis de-asupra capului.A doua zi ies in recunoastere ,ma duc pana la prima incrucisare de strazi si ma intorc apoi pana la un pod .Aici am surpriza sa fie o statie de metrou.Metroul din Medellin este suprateran, circula pe o linie care merge intre blocuri si case pana la periferie si inapoi .La cele 2 capete se aflau 2 localitati urbane la distanta de o ora si jumatate de mers cu metroul ,Itagui si Bello.Era construit de o intreprindere germana deci era sigur

domingo, 23 de noviembre de 2014

a doua calatorie in america de sud

In toamna anului 2005 plec din nou cu avionul spre Columbia,de data aceasta direct la Bogota.Ma cazez la o pensiune noua ,recent deschisa,intr-o casa familiala in cartierul Federman.Vorbisem cu o psihiatra care  m-a dus acolo .Pensiunea era o vila tipic spaniola,proprietarul era un tip mic de statura dar  extrem de bine educat .Am luat o camera cu 30000 de pesos,avea acest pret pentru ca era la inceput afacerea si tatona piata ,oricum era ieftin pentru o capitala.La plecare eram buni amici si m-a rugat sa scriu cateva cuvinte in cartea de prezentare in spaniola si engleza.Am stat acolo 10 zile in conditii foarte bune,mai ales ca era aproape de stadionul Independiente.
Ma intalnesc cu mai multe senorite care erau in cautare de pereche.Mi-a atrás atentia o profesoara de matemática de vreo 34 de ani,cu ochii migdalati,  dar  cu pielea alba. O tradau ochii care erau de indios,era de statura potrivita si bine conservata.Traia cu mama ei pe care ingrijea ,nu avea copii si aduna bani sa cumpere un apartament.Terminase facultatea de matematici si avea o bucurie imensa sa invete copii si tineri din tainele matematicii.Avea de gand sa plece in Canada pentru ca in Columbia era limitata in cercetare.
Ne dam intalnire la Galerie,un fel de mall cu mici magazine interior.Mergem sa ne plimbam si sa vizitam cateva biserici ca monumente de arta.A doua oara zic ca vreau sa urc la Montserrat,o inaltime langa Bogota unde se ajungea cu liftul.Pe platoul de la Montserrat erau diferite obiective turistice ,o biserica mare si mici puncte de alimentatie.Imi aduc aminte ca exista un Montserrat si langa  Barcelona si fac o comparatie.La Bogota, ca o copie a celei din Barcelona, era o atmosfera campestra, de fiesta populara.Intru in biserica sa vad slujba.Inauntru  nava era  plina de lume, fiecare statea cum dorea,canta muzica la chitare si lumea aplauda din cand in cand.In schimb la Barcelona era  o manastire veche de sute de ani ,era punct turistic dar atmosfera era sobra, retinuta ,arhitectura la fel.Imaginea era de o manastire agatata in munte si sapata in stanca cu multiple cladiri de cateva etaje in care traiau calugarii si cateva biserici care adaposteau mormintele unor regi ai Spaniei din secolul XVII lea.Ardeau lumanari peste tot si lumea trecea in tacere prin fata operelor de arta care erau diferitele altare ,tablouri sau sarcofage.Doar la intrare era o constructie moderna ,pur si simplu agatata in stanca unde se servea masa si lumea era mai destinsa.

viernes, 21 de noviembre de 2014

sfarsit Paris

Drept recompensa ca s-a aprobat legea ,am fost invitati sa vizitam palatul Luxemburg ce data de pe vremea lui Ludvic al XIVlea.Anuntul a fost facut de Marie Frances presedinta organizatiei care era prietena cu senatorul Pierre Moskowicz.Ia te uita cum se leaga,cei doi evrei au treusit ce n-au reusit altii.
Seara ne asteapta la poarta senatului niste majordomi,ne duc sa vizitam tot palatul si apoi suntem invitati sa luam cina .Masa era servita in doua incaperi alaturate,cu tacamurile de rigoare, vreo sase pe o parte ,sase pe alta ,ca la case mari. Eu stiam ca se serveste de la exterior spre interior ,dar i-am spus chelnerului care statea in spatele meu,in gluma "nu ma parasi",el a dat din cap zacand sa stau linistit.Felul intai era doua scoici mari, simetrice in mayoneza,eu eram putin confuz pentru ca nu suportam mayoneza si ma hotaresc in final: o mananc.N-am avut nimic dupa aceea .Pai, normal era mayoneza pentru senatori nu pentru masele largi populare,aceea o gasesti in magazin.Palmez cele doua scoici,care erau de marimea de 10/10 cm  si le bag sub masa ,apoi ma duc la toileta si le spal.Toileta era de aur iar cristalele de pe pereti luceau de-ti luau ochii.Peste ani am folosit scoicile pentru o mica opera de arta si le-am facuit cadou cui stie sa le aprecieze.
La masa cu mine stateau  niste americani dar erau voluntari , nu erau cadre medicale si mi-au daruit niste insigne in legatura cu asociatia lor ,Cautam pe un medic american ginecolog pe care l-am remarcat in timpul seminarului.Avea cabinet particular deci castiga ceva in jurul a 40000 de dolari pe luna,dar vorbea foarte judicios.Il gasesc in sala alaturata cu familia ,sotia si doua fete, si ma duc sa schimb cateva cuvinte cu el.Nu era deloc infatuat "da! sa luam niste poze"-zice ,la cererea mea.Ne-am fotografiat cu toata familia ,un zambet fara ocolisuri pe fata lor.Ma gandesc la medicii din jurul meu din Romania, vorbesc de cei tineri pana in 40 de ani,nu le mai ajungi cu prajina la nas ,ca au o facultate dar si aceea obtinuta cine stie cum.
Tot ce am spùs aici se poate proba cu fotografiile pe care le-am luat de-a lungul calatoriilor mele .Aparatul de foto nu a lipsit de la  nici un eveniment.
Dupa seminar ma urc in avionul de Amsterdam, cobor acolo si astept avionul de Budapesta.Cand era sa decolam, urca foarte grabit un calator si se aseaza langa mine.Intru in vorba in engleza si vad ca are accent unguresc.Butonez pe scala maghiara,adica o dau pe ungureste. Imi povesteste ce a facut la Amsterdam, a reusit afacerea si acum venea acasa.
Cum ajunge avionul la Budapesta cobor ,ma urc intr-un autobus si apoi schimb cu altul si ajung la vara mea in cartier(verisoara mea era din Bulgaria.dar a studiat in Ungaria si s-a casatorit acolo.Era fiica surorii mamei mele care a emigrat in 1940 cand a vut loc retrocedarea Cadrilaterului si un schimb de populatie.)
Am ajuns in sfarsit acasa.De la Budapesta e doar un pas pana la Timisoara

tot de la Paris

Intr-o zi cunosc o mexicana tanara de 28 de ani, mulatra ,dar cu pielea mai deschisa la culoare .Imi spune ca este manechin si vrea sa reuseasca in Franta,dar varsta o impiedica, un manechin la 28 de ani nu mai este interesant pentru nimeni.Mi-a aratat fotografiile ei pentru prezentare.
O invit sa luam o cafea si un sandvis.Plecam de dimineata la o cafenea vegetariana unde lua zilnic un dejun frugal pentru a se mentine in forma ,apoi stam de vorba.Aflu ca face si sport si asteapta un contract care nu mai vine.O intreb unde face craciunul.Imi raspunde ca in Elvetia unde are un iubit si-mi arata poza .Eu comentez scurt -"Prea tanar".Ma gandeam ca in Elvetia daca apari cu o mulatra pe strada,nu te mai cunosc vecinii si parintii lui ce sa mai spun.Urma sa ne vedem inca o data dar nu a mai deschis usa,desi ma prezentasem punctual. 
Acum sa vorbim ceva despe seminar.Ma prezint la locul seminarului,avea aspect de un congres in toata regula.Erau lucratori sanitari din toata lumea si prezentau diferite aspecte ale avortului.Reprezentantul medicilor de familie sustinea teza ca si medicii de familie sa aiba baza legala de a practica avortul. O doctorita din America incepuse sa insire toate statele (si erau 50),fiecare cu legile lor .In momentul acela am iesit pentru ca ma plictiseam..."too many states".Pe coridor erau reprezentantele unor firme de medicamente pe care le--am abordat,le -am pus niste intrebari de cultura generala la care nu au stiut sa raspunda.Toata tevatura era pentru a obtine aprobarea parlamentului de a permite avortul pana la 14 saptamini ,mai mult cu 2 saptamini decat inainte..Cand ma gandeam ca noi faceam avortul dupa cum ne taia capul si la 20 de saptamani,
Seminarul era mult sub nivelul meu de cunostiinte ,asa ca am stat mai mult pe coridoare.Am cunoscut doi medici din Spania insotiti de o tanara mexicana rezidenta.Cel mai in varsta avea vreo 50 de ani,explica altui medic ca daca este o lege prohibitiva ,nu faci avorturi ilegale.Celalalt medic zicea ca el nu e de acord asa ca continua cu avorturile ,a fost si la inchisoare pentru aceasta. In timpul discutiilor mexicana imi tot spunea :"este ca e inteligent?" vorbind despre medicul de 50 de ani.Am realizat ca era iubita lui,Femeile superioare se indragostesc de inteligenta barbatului , nu de cat e de gros buzunarul.

jueves, 20 de noviembre de 2014

Paris

Trec repede cele 2 saptamini si ma intorc in Europa ,cobor la Amsterdam si ma duc de aici la Paris,pentru seminarul de ginecologie despre avorturi.Caut ceva ieftin si   gasesc la Centrul UNESCO,dar de acolo imi spune ca la cateva strazi mai incolo mai este un Centru de cazare pentru  studenti , in trecere prin Paris ,mult mai ieftin.Ma prezint acolo si mi  se spune  de catre receptionera ca poate sa ma tina 2 zile ,cat are libera o camera.Ma cazez si dupa doua zile ma scol ,imi fac bagajul si dau sa ies din hotel.Receptionera ma anunta ca are o camera libera pentru inca 3 zile,ma intorc si-mi pun din bagajul in camera.Cu o seara inainte imi rezervasem loc la Centrul UNESCO cu promisiunea ca voi plati 100 de franci rezervarea.Ma duc la ei ,platesc rezervarea si ma intorc.Ma uitam de-a lungul strazii si observ motociclistii cu Pizza.Stau rabdatori la usa solicitantului pana deschide cineva si apoi se arunca pe motociclete ...se grabeau pentru ca erau platiti la bucata.
Vreau sa vizitez inca o data Paris-ul si-mi propun sa merg pe jos.O iau pe Rive Gauche pentru e mai simplu sa te plimbi asa ,se vad toate cladirile importante de la distanta.A doua zi ma plimb pe Rive-Droit.
La Paris am cunsocut diferiti oameni in centrul de cazare si la seminar-De ex la centrul Unesco era un negru din Africa,venit sa aprofundeze limba franceza.Nu mai avea bani si vorbea la telefon cu sotia sa-i trimita bani .Ii zic ca-i dau niste tigari ,nici de tigari nu mai avea bani.Ma intalnesc a doua zi cu el la centrul pentru studenti,era lefter.Cand sa-i dau tigarile promise,da sa-ia din mana tot pachetul.Stai frate ma gandesc eu:" nici eu nu sunt fabrica de tigari".Vede cum coboara scarile o blonda ,tanara ,frantuzoica si se ia de ea.Frantuzoica era adormita si nu avea chef de el.Negrul incepe sa zbiere in toata receptia ca asta e rasism ca are drepturi egale etc...confunda rasismul cu dreptul de a nu vorbi cu cineva care nu-ti pica bine.Si mai era si casatorit in tara lui ...un imbecil.
Pe fata din Franta o cunosteam.Urcam scarile intr-o zi si ma intalnesc cu ea  stand pe o treapta.O intreb ce vise are ,ce-si doreste cel mai mult.Si-mi raspunde :-o camera sa fie numai a mea,o garsoniera.Era de loc din provincie dintr-un sat si venise la Paris sa-si incerce norocul.Nu prea avea succes negrul la ea ,cauta pe cineva cu bani sa o scoata din marasm si eventual  casatorie.Eu am incercat sa o invit in oras si mi-a raspuns maine.Era tot timpul adormita.A doua zi sun la usa ei la ora 14 si nu-mi deschide,am auzit susoteli in dosul usii.Cred ca lucra in tura de noapte,ceva pe la un bar ,adica nu se stie ce, ca n-am intrebat-o.

povestile lui Mihai

Apropo de caini...am vazut ceva deosebit cand observam cainii vagabonzi.Intr-o zi undeva prin 2002 cand eram inca sub vraja Nany,vad in fata casei mele de pe b-dul Coposu o haita de caini vagabonzi.Mergeau in buiestru ,erau vreo sapte dar toti urmau capetenia,Ajunsi pe celalata parte a strazii capetenia se arata a fi o femela,era urmarita de ceilalti 6 masculi Femela se opreste si incepe monta, fiecare incercandu-si sansa...si femela nu ii acepta cu o miscare  fina de fasciculatie a muschilor coapsei.Dupa ce 5 dintre ei au incercat ,bineinteles dupa ce au mirosit cloaca externa,se dau la o parte si ultimul ,cel mai mic de statura o penetreaza,dupa ce femela a ramas imobila deci linistita.Dupa parerea mea instinctul a functionat aici,femela si-a ales reproducatorul in deplina libertate si dupa un cod stiut numai de ea...La rasa umana reproducatorul este ales dupa alte criterii ce n-au nimic de a face cu instinctul :sunt relatiile sociale impletite cu cele economice,mentalitatile ,credintele ,si alte aspecte ale culturii omului.
Dupa aceata divagatie sa revenim la insula Margarita.Plecam din insula cu avionul ,care era o avioneta din cel de-al doilea razboi mondial.Avea 10 locuri incomode,nu mai mult, stateam in spatele pilotului si urcam la inaltimea de zbor aproape veritcal.Soarele ne orbea... ne inaltam in dreptul lui.Dupa vreo 20 de minute incepem sa coboram mai lin si se infatiseaza tarmul marii.Imaginea era de un spectacol feeric:vedeam linia a coastei, marea de un albastru verde si apoi diferite imagini de alte culori si dimensiuni.Erau pete de ulei,insule atoli,alge submarine,tot felul de artefacte care aveau o culoare diferita.
La nici o ora ajungem la Caracas si apoi in casa matusii.Cand Mihai era ocupat stateam mai mult in casa si pe langa ea,Mihai fiind preocupat sa nu mi se intample ceva.Din experienta lui s-au intamplat foarte multe necazuri cu europeeni care veneau in Venezuela.El era un fel de curea de transmisie,cunostea lumea sportului din Romania si facea legatura cu cei din Venezuela pentru a veni antrenori romani.In final cei din Venezuela hotarau cine este alesul.
Mi-a povestit ca un antrenor de gimnastica sau conducator de delegatie Putinelu,a avut proasta inspiratie sa scoata bani de la banca aprox 15000 de dolari si sa le imparta elevelor gimnaste intr-o dubita.A fost atacat in plin centrul Caracas-lui si cum s-a opus a fost ranit de un glont in spate si a ramas paraplegic pe viata .Banii nu s-au mai gasit.In Venezuela cine are bani lichizi in mana, scosi recent de la banca este atacat in plina strada,hotii stiind persoana; informatia vine de la un functionar din banca.
In alta zi am fost in vizita la un antrenor roman pensionar ,sotia lui era antrenoare de gimnastica.Stateau intr-un apartament inchiriat in conditii mai mult decat decente.Sotia se ocupa de niste gimnaste junioare si spunea ca sunt cam lenese si nu executa tot ce spune ea, nu prea aveau dorinta sa se autodepasesca.
Mi- a povestit despre Ionel Dramba,fost multiplu  campion mondial de floreta in urma cu 35 de ani.In copilarie locuiau pe aceeasi strada in Timisoara ,pe Romulus si il cunostea foarte bine.Nu l-a recomandat,dar cei din Venezuela erau doritori de nume mari si l-au contractat.A facut de ras numele tarii si de roman .La plecarea din apartament a furat toate electronicele.Proprietarul a facut plangere la politie,dar Ionel al nostru plecase deja cu contract in Brazilia.Acolo a facut acelasi lucru:A furat electronicele si a plecat inapoi in Romania.Am citit in ziar ulterior ca a candidat la COR ca presedinte impotriva Iolandei Balas si remarca lui ca" unele actiuni ale mele din Venezuela si Brazilia " care i se reprosau,fara sa dea amanunte.



miércoles, 19 de noviembre de 2014

insula margarita

Eram din nou la Caracas si Mihai imi spune ca peste cateva zile vom pleca la insula  Margarita unde avea un casa de vacanta.Iesim din Caracas cu masina la fel ca prima data spre Barcelona de unde luam feribotul pana la insula Margarita.Masina o lasam in cala si dupa doua ore ajungem la Margarita.Pe tarm ni se cer pasapoartele si eu arat carnetul de conducere,stiam ca e valabil in zona Americii.Mihai se mira:-"tu nu ai pasaport?" ba da... dar l-am lasat acasa sa nu mi-l fure.
Ne-a asteptat omul lui de incredere care statea cu familia sa in interiorul vilei.Ma duc in camera mea si ma culc.Am avut un vis ,ca fac dragoste cu Nany dar pe indelete ,nu cum am facut inainte cu doi ani, in mod real.Dimineta vizitez vila si vad in curte un cocotier de 30 m inaltime ,ma gandesc, daca imi cade in cap o nuca de cocos?Mihai imi spune ca l-a plantat tatal sau cand a ajuns in Venezuela in urma cu peste 25 de ani.Ma invart prin curte ,vreau sa deschid o nuca de cocos cu cutitul ,e o tehnica speciala,nu se poate taia ca alt fruct.Vad un papagal viu colorat care tipa tot timpul,ma uit in casuta de langa vila unde locuiau familia celui care avea grija de casa.Foarte modest ,dar oricum se putea trai in ea.Sotia era de vreo 35 de ani cu doi copii dar era inca atractiva :m-am gandit -"aici te-ngropi la vase si la turnat copii".Iesim sa vizitam insula.Margarita este o insula vulcanica ,se vede conul fostului vulcan de oriunde ai privi.,Are doua orasele Palomar si Porlamar..care sunt pentru turistii straini cu plaje bine intretinute si cu diferite supermall-uri.Capitala este in centrul insulei,Asuncion si are un aer mai vetust.Facem turul insulei ,ne ia vreo 2 ore...mare lucru n-am vazut, doar plajele si apoi un centru religios.Ceea ce mi-atras atentia a fos biserica era la fel ca cea din satul meu natal Vinga....in stil gotic, aceesi proportie si acelasi aspect general .Cum era un muzeu de vizitat intram si am ramas tablou...bogatii nemasurate,inele ,carti rare ,vapoare de aur,mantii bisericesti brodate in aur ...erau ofrandele celor care au scapat de naufragiu de-a lungul secolelor.Mantiile bisericesti erau brodate manual timp de 20 ani,vapoarele,corabiile si alte mijloace de navigatie in macheta dar toate lucrate artistic .Reprezentau multumiri aduse lui Dumnezeu pentru ca le-a salvat viata.Ce forta poate declansa credinta,de fapt credinta rastoarna muntii se zice.In momentele de cumpana cand ti-e viata in pericol de moarte te intorci, vrei nu vrei la credinta!Nu se spune SOS cand vasul este pe punctul de a se scufunda?ce inseamna SOS? save our soul in engleza ,pentru ca trupurile noastre sunt sfarsite.De aceea orice salvare de la naufragiu este ca o minune,ca un dar dumnezeesc.
Ne intoarcem la vila dupa masa si vad doi caini, doua corcituri si Mihai imi spune ca a lasat doi caini de aceeasi rasa in casa si au iesit doua corcituri cu alti caini..mai sa fie. Cainii au ceva instinctual pentru a se reproduce ,la origine au trait liberi ,acum sunt ingrijiti dar cu reproducerea e ceva neasteptat..Imi amintesc de colegul meu din Romania,care avea un caine de rasa si vroia sa il reproduca cu o femela din aceeasi rasa pura.A facut tot ce era posibil,I-a lasat singuri, a masurat temperatura corpòrala .a analizat sperma cainelui ,a cercetat de asemenea hormonologia  vaginului femelei si nimic .A renuntat in final.

martes, 18 de noviembre de 2014

inapoi la Caracas

Se punea problema inapoierii la Caracas,dar s-a anuntat la televizor ca podul care face legatura cu capitala a fost luat de ape.De fapt inainte de sosirea la Bolivar,am trecut prin zona respectiva si apele erau umflate.Zice Mihai :-"nu-mi place cum arata podul din zare" ...si peste cateva zile l-a luat apele.
Singura alternativa era sa o taiem prin selva direct la Caracas intr-o linie dreapta, dar cu putina civilizatie.Mergem cu masina vreo ora ,nici tipenie de om,soseaua era rupta efectiv intre anumite portiuni,dar timpul era splendid si peisajul incantator cu flori galbene intr-un arbore care se considera floarea nationala, Araguena.Ne intalnim cu un cetatean negru intr-o camioneta ca vai de ea fara nici un far dar el era foarte mandru la volanul ei.De fapt benzina era foarte ieftina in venezuela ( 1 dolar -10 l de benzina)mai ieftina ca apa minerala.Dupa 5 ani am fost din nou in Venezuela ,era la fel de ieftina dar nu se gasea,Era un lux daca la pompele de benzina gaseai benzina si apoi erau niste cozi imense cand se "baga" benzina.Mi-am adus aminte de Romania care era aceeasi situatie inainte de 1990.Cum e posibil ca  a patra tara  din lume cu rezerve de petrol sa fie penurie de benzina?era clar ca se vindea ieftin pentru cetatenii venezuelieni pentru a face politica de mase adica fiecare trebuia sa aiba o masina ,cu toate ca nu avea  frine  sau faruri.De vina erau columbienii care treceau granita sa-si faca rezerve de combustibil la pret foarte mic, isi luau canistre intregi.
Aceasta era politica :sa aiba toata lumea  si cel fara resurse adica politica comunista.
Trecem pe langa Zaraza o localitate pierduta in campie...in departare se vedea  orasul ,un targusor de fapt,unde nu se petrece nimic .La sosea era un restaurant fara pereti din cauza caldurii si am luat o supa de pui cu gust incert.Spre ora 17 ajungem in apropierea coastei si a capitalei,se vede mai multa verdeata ,casele mai dichisite,incepe sa se vada civilizatia.Ne opreste un echipaj de politie ,ambii negri cu echipament complet si puisti -mitraliere la gat, ochelari de soare negri.Aratau ca niste fantasme imbracate in negru complet ...cam ca teroristii de azi.Ne oprim si vin 2 senorite cu o cutie, sa colaboram ,asa se zice acolo, cu o suma de bani pentru o cauza nobila .Mihai scoate echivalentul a un dolar si-l baga in cutie milei si apoi pornim din nou la drum .Aici se zice colaborare la cersit- zice razand Mihai.

in interiorul tarii

Intr-o zi imi propune Mihai sa mergem la ciudad Bolívar,unde avea el o intalnire cu seful departamentului de sport al statului Bolívar.Trebuie sa remarc ca Venezuela este un stat federal .Iesim de dimineta cu masina lui Mihai si o luam de-a lungul coastei spre Barcelona (De Venezuela).Imi arata prapadul facut de o viitura in urma cu catava ani,catastrofa naturala in care au pierit aprox 500.000 de oameni.Asa ceva n-am mai vazut . A plouat intens cateva zile si suvoaiele care curgeau pe versantul muntilor au maturat totul in cale,case,oameni ,arbori,pietre .Pe versant erau construite case fara nici o utilitate publica ,direct pe pamant, arborii smulsi erau de grosimea de un metru iar pietrele erau enorme de marimea unui etaj. Casele apartineau oamenilor nevoiasi care veneau in masa in jurul capitalei si se asezau pe pamntul nimanui,nu exista cadastru ,nimic.Putinatatea cunostiintelor le-a pecetluit soarta.Pe coasta era un club nautic,unde avea si Mihai o barca mai rasarita.Cu toate au disparut sub masa de pamant si resturi vegetale.Doar digurile au ramas in picioare.
Spre seara ajungem la Barcelona unde cautam un adapost ca sa nu ne fure masina .Intram intr-o curte pazita  si apoi in pensiune.Camera avea doua paturi .o masa si niste cuie pe pereti care erau cuierele .Eram la adapost si masina la fel.. .si asta conta in cele din urma.
In dimineata urmatoare  mergem spre sud, soseaua era libera ,nu intalneam nici o masina pret de zeci de km.Spre seara ajungem la Bolívar unde ne cazam la un hotel mai acatarii(platea ministerul).Dimineata eu plec sa ma plimb ,Mihai in treaba lui.Ajuns pana la Orinoco pe malul fluviului arunc o privire circulara .O strada exact pe mal pastra parfumul vechilor dane ale portului,era refacuta asa cum se vedea in sec XVI..La intoarcere ma intalnesc cu Mihai si cu trupa lui de la departamentul de sport local .Eram vreo zece persoane la masa ,iau si eu loc. Mihai comanda pentru mine o supa de pui si pentru ceilalti diferite mancaruri locale.Cand sa plateasca,zice Mihai chelnerului"Plata pentru cei de la masa ,supa o platesc eu din buzunarul meu".Ceilalti au mancat din banii destinati actiunii, eu din banii lui Mihai.II soptes"nu vrei sa te aiba la mana cu ceva ilegal" -el da din cap afirmativ.Ca se vezi ce prudent e evreul...nu pune mana  pe ce nu-i al lui.
Imi povesteste Mihai ca seful departamentului de sport era un cetatean negru ce a fost promovat pentru ca a jucat baschet pentru Venezuela si a castigat o cupa intercaribeana,baschetbalistul fiind un negru din Los Angeles.Toata munca de prezentare a proiectelor o facea Mihai pentru ca seful era inafara problemei....ma rog in acelasi timp, domnul negru spunea de Mihai ca e cel mai bun prieten....te cred si eu ..daca altul iti face treaba pentru care esti platit e cel mai bun amic al tau.
Ziua urmatoare are acelasi tipic ,eu ies la plimbare, Mihai se duce cu sportivii.Ajung la parcul botanic ,unde Bolívar a semnat declaratia de independenta si vad ca s-a pastrat camera unde  avut loc ceremonia.Fac cateva fotografii ale parcului, ale camerei si cateva ale unor copii.veniti in vizita.

Caracas 2000

In avion stau langa un cetatean negru dintr-o tara africana.Ma aplec si privesc spre hublou si vad stancile albe de  la Dover,fiinca la iesirea din Amsterdam avionul zbura spre mare, apoi a facut o deviere de 90 GRADE pentru a lua directia Venezuela. Ma priveste cetateanul cu o fata mirata,imi dau seama ca habar nu avea unde se afla,nu cunostea geografia lumii.
Drumul in avion era destul de lung, vreo 10 ore si locul destul de stramt.In sfarsit ajungem in zona caribeeana ,mai erau 2 ore de zbor dar vedeam pe harta electronica cursul zborului.Incep sa defileze Santa Lucia.,Montserrat,Barbados;Antigua si alte insule .Trecem deasupra Trinidad -Tobago,insula aproape de litoralul venezuelean si luam directia spre Caracas.Trecem deasupra Insulei Margarita,teritoriu venezuelean si aterizam la Caracas.Ma pregatesc sa scriu pe niste hartii ce ni le-a dat in avion ,declaratiile vamale si de sedere.Aveam adresa lui Mihai in bagaje si nu stiam unde stau la Caracas,asa ca la iesire ii spun functionarei ca nu stiu ce sa scriu.Femeia imi ia hartia si o arunca la cos plictisita ,deci era ceva formal
La iesirea din aeroport ma izbeste un val de caldura sufocanta.,Mi s-au lipit pantalonii de picior si Mihai, care ma astepta imi zice sa mergem la masina,ca are aer conditionat .Pe drum il tot intreb daca mai e mult pana la parcare ca nu mai pot .Cand ajungem la masina deschide usa si pune aerul conditionat la 18 C.Dupa o ora de mers ne apropiem de casa lui,dar dupa 10 min ii spun ca e prea frig in masina Adevarul este ca in Venezuela se traieste la extreme ,ba e prea cald ba e prea rece...alimentele la fel,la caldura de afara localnicii beau ceva foarte rece.Le-am spus ca nu e bine ce fac, dar ei pas de ma asculta.
In masina depanam amintiri cu Mihai si ajungem la casa matusii care era singura in apartament.Am stat in casa ei doua saptamini...ziua ea dormea pentru ca se uita la televiziunea belgiana care transmitea noaptea .Se culca la 3 noaptea, eu ma trezeam la 3 noaptea.Dar pana la urma ne-am inteles pentru ca era o fosta profesoara in Romania si infirmiera in Belgia.
Mihai avea un apartament la  doua strazi distanta in cartierul San Bernardino,la 2000 m inaltime, deci nu aveam nevoie de ventilator ori aer conditionat.Ma invita la el acasa sa-i cunosc familia, intr-o seara pe la ora 6.Tata socru era un evreu din Bucuresti care a plecat in anii 50.Vorbea romaneste cu puternic accent evreesc, ca Ianke din piesa de teatru"Take,Ianke si Kadar" de Vitor Eftimiu.Sotia lui Mihai era din Israel si s-a intalnit cu Mihai in Venezuela.,fetele nu erau acasa.Povestea lui Mihai o stiu din gura lui .In urma cu ani a avut un accident de masina in care el dormea,.conducea alta persoana.S-a trezit la spital cu fata grav ranita,ulterior a facut o operatie faciala, ca nu se prea observa,dar atunci a avut o revelatie.A trecut pe langa moarte si nu era nimeni in jurul sau sa-l ingrijeasca.S-a  hotarat ,dupa accident sa se casatoreasca si a ales o fata din comunitate care era disponibila .Pana atunci  a zburat din floare in floare.Cand am ajuns eu, casnicia lor era erodata  si nu mai  avea relatii sexuale cu ea decat foarte rar.Lucra la o banca evreeiasca din Venezuela  si nu era o functionara oarecare ,era prezenta doar la intalniri cu mari investitori.Mihai mi-a spus ca el era din clasa mijlocie  .avea un apartament cu 4 camere si fiecare din familie o masina noua,deci avea ceva resurse.S-a pensionat cu 2000 de dolari pe luna .Mai tarziu am aflat ca sotia lui era bolnava ,avea niste simptome ciudate ,nu vorbea adeseori,era distrata,un diabet incipient.Am realizat ca era frustrata,eram impreuna in oras si ea se plimba fara scop in timp ce eu cu Mihai vorbeam ale noastre.Nu participa de niciun fel .,nu era vesela ,"nu traía.".Lua diferite mecicamente alopatice de gat  si cu toate acestea avea dificultati de deglutitie si de vorbire.
imi spune Mihai ca in urma cu vreo 2 luni sotia lui fussese atacata in plina strada si la lumina zilei .I-au furat masina "Toyota"  aproape noua,geanta doamnei unde avea niste bani si celularul a pastrat-o cumva pentru ca hotii se grabeau  .Criminalitatea este in floare in Venezuela ,multi au fost jefuiti in aceasta tara ,in special daca erau straini si ostentativ imbracat.

prima calatorie in America de sud

Sa relaum firul evenimentelor din 2000,cand am fost pentru prima oara in America de sud-In primavara ma trezesc cu un telefon de la Mihai pe la ora 12 noaptea...ma invita din nou in Venezuela.Eu dormisem vreo doua ore si eram semitreaz dupa ce luasem un pahar cu cola cu gin tonic si o aspirina ...ma durea capul.
La telefon Mihai insista sa vin sa-l vad la Caracas,ma mai chemase de vreo 3 ori in decursul anilor...si ma hotaresc sa plec in octombrie.Dupa ce vorbim la telefon imi trece prin minte urmatoarea poezie( trebuie sa recunosc ca eram inca sub efectul Nany.)
  Pe o margine de lume,langa un ocean anume
  Adastat in firea mea ,privesc oriunde ,unde esti !
  Doamne de ce nu stiu sa-not,
  Si pe o pluta as veni ...o stii.
Urmeaza lunile de asteptare din vara lui 2000 cu toate indoielile mele si cu Nany prezenta in gandurile mele.In octombrie caut o agentie si gasesc un bilet pentru Caracas,dus intors ,la KLM.Se apropie ora plecarii si intr-o zi la tenis fac un gest brusc(cum eram atat de energic pozitiv) si ma lezionez cu genunchiul pe cutia toracica.Era o fisura de 2 coaste pe rebordul costal drept.Ups! acum nu puteam calatori cu geamantanul pentru ca aveam dureri la folosirea mainii drepte.Ma duc sa ma consult cu un coleg chirurg si-mi spune ceea ce stiam deja...coastele rupte se vindeca fara tratament cam in 3 saptamini si apoi ramane o durere remanenta mai mult timp.Schimb biletul pentru o data ulterioara ,cu 2 saptamani mai tarziu pentru ca aparuse in plus  o noua sansa:in primele zile de noiembrie era un intalnire de ginecologie la Paris ,un seminar al Federatiei internationale de ginecologie  cu tema avortul in lume.Schimbarea biletului era pentru Amsterdam cu coborire in Olanda si apoi urma sa zbor la Paris pentru 5 zile ,urcam din nou la Amsterdamm si apoi retur la Budapesta.,la intoarcere.Mi-a atras atentia presedinta federatiei care era Marie Frances,cu domiciliul in Franta care era si presedinta altei organizatii profesionale de ginecologi:am realizat ca era evreica si cu nume schimbat.La acest seminar trebuie sa ma duc.. imi zic eu..si am fost ,dar sa urmarim firul evenimentelor cronologic.
In ziua plecarii ajung la Amsterdam la ora 7 dimineata .Aud la megafon o voce guturala ."Gute morgen" .Imi dau sema ca olandeza e o limba foarte greu de pronuntat ,mai mult seamana a guturai decat a limba cum remarca Mark Twain.

sábado, 15 de noviembre de 2014

catia la mar

Langa aeroport se intande o localitate,Catia la mar, care incepe la aeroport si se termina la ocean cam jumatate de ora de mers pe jos.Caut mai multe pensiuni si ultima chiar pe coasta ma satisface si inchiriez o camera cu vedere la ocean.Avea 2 paturi si cum venea si Sara era perfecta.Intre timp Mihai luase avionul spre Spania unde mergea la o intalnire cu conducatorul de doctorat din Leon.Dupa vreo 2 zile apare Sara ,luase avionul din San Cristobal pana la Maiquetia pentru a mai petrece cateva zile cu mine.
Incepusera sa-mi scada euro-i pe care ii aveam si ajunsesem la fundul sacului,asa ca i-am zis Sarei sa plateasca  ea cateva zile camera inchiriata ,ceea ce a facut.Vazusem tot litoralul inconjurator ,asa ca stiam unde mergem . Am fost la un restaurant unde am petrecut o seara,am facut fotografii de peste tot,am stat la plaja hotelului si cand ne-am retras la hotel am facut amor-Intr-o dimineta imi aduc aminte ca stateam in pat si afara se auzea la usa femeia de servici care matura si scotea gunoiul,auzeam cum loveste usa.Noua nici ca ne pasa si incepem sa facem amor si eu eram atent la miscarile Sarei.Am prins momentul cand a ajuns la culmile placerii si am urmat-o.In acel moment a scos un strigat ca o pisica in calduri si apoi cand si-a revenit a zis rusinata ca n-a facut asta niciodata.Femeia de afara a auzit ce se petrecea in camera dar n-a bagat de seama ,in America de sud chiar se bucura daca cineva are o placere ,nu o comenteaaza cu desgust sau falsa pudoare.In ultima zi dis de dimineta facem amor si eu termin inainte ca Sara sa atinga culmile placerii.Imi reproseaza acest lucru ,a fost pentru un moment dezamagita.Eu eram cu gandul la avión, ea cu gandul la amor.
Dupa vreo 3,4 zile impreuna, vine si ora plecarii ,Sara de dimineata la San Cristobal ,eu mai la prinz spre Europa.Se sprijina pe umarul meu si ochii ii dau in lacrimi dar se smulge si pleaca la avionul ei .Eu urmam dupa cateva ore.Cu cateva zile inainte dadusem telefon la Luftansa sa rezerve un loc pentru urmatoarele zile ,platisem anticipat pentru bilet in momentul cumpararii in Timisoara,dar nu aveam loc.Cum nu erau bilete pentru urmatoarea saptamana stau la mana norocului ,poate renunta cineva si asa a fost .Imi trimite pe net locul de avion si cu biletul ma prezint la vama :Mai platesc 100 euro rezervarea locului si urc in avionul de Frankfurt cu  40 euro in buzunar.
In avión stau langa un suedez tanar cu fata de student si intram in vorba in engleza ,cam toti suedezii stiu engleza.Imi spune ca a fost in calatorie in Venezuela ,in special a vrut sa vada Delta Orinoco,cel mai mare fluviu dupa Amazon."Ce ai vazut in delta" ?zic eu."Pai am ramas dezamagit", zice el Indigenii priveau la cate un televizor vechi ,urmareau desene anímate radeau cu gura pana la urechi si aruncau pet-uri in Orinoco.Cat vedeai cu ochii era plina de sticle de plastic....il intreb -"tu ce orientare política ai".Zice ca socialista...eu zic apoi ...pai guvernele liberale fac bogatie intr.-o tara intr.-o legislatura si apoi vin socialistii pentru 2 legislaturi si lasa tara fara resurse,iar trebuie sa vina liberalii la putere ca sa produca bogatie si tot asa...Dupa 4 ore de conversatie ne hotaram sa dormim ..am vazut pe fata lui ca nu mai era asa de socialist.
Cobor in Frankfurt astept vreo 12 ore avionul de Budapesta,mai zbor 2 ore si aterizez in Budapesta ...eram deja acasa Am o verisoara la Budapesta ,care m-a gazduit si a doua zi plec spre patrie....5 ore cu trenul pana la Timisoara.
A fost a doua calatorie in Ameica de sud..prima a fost in 2000,cand am dat curs invitaiei repetate  a lui Mihai de a-l vizita.

viernes, 14 de noviembre de 2014

caracas

Acum ma simt si eu mai bine ,am sofer care stie si drumul si  romaneste.Mihai a emigrat in urma cu peste 30 de ani in Venezuela unde avea o bunica si apoi a emigrat tatal lui care era doctor si in final Mihai ,asa ca in decurs de peste 50 de ani s-a refacut familia.Ulterior a emigrat si mama lui si avea si o matusa tot din Romania care ajunsese din Belgia.,Cand s-a pensionat a plecat si ea in Venezuela.Am uitat sa spun ca Mihai era evreu dupa mama si tata,traise 30 de ani in Romania unde se formase ca om apoi a emigrat la tatal lui.Ii cunoscusem parintii ,mai putin pe tatal lui si mai mult pe mama,care era medic de laborator in Romania.
Ajungem la Caracas si Mihai ma duce la un hotel mai decent,unde se cazau sportivii care veneau prin tara .Hotelul era situat aproape de Stadionul National unde Mihai avea biroul.Am uitat sa va zic ca Mihai era asesor de sport la minsiterul educatiei si sportului si era pensionar dar mai lucra cand aparea vreun proiect finantat.Am fost de cateva ori in biroul lui ,am facut cunostiinta cu niste tineri  care lucrau la un proiect .De cateva ori m-am plimbat prin imprejurimi,eram intr.-un cartier din Caracas ,care e foarte intins ca suprafata.Caracas e situat intr-o caldare la poalele muntilor Avila si cladirile se intind pana la 4000 m inaltime.In vale centrul cu cladiri foarte inalte (cea mai inalta are 70 de etaje).In centru era o cadura sufocanta ,la 2000m nu aveai nevoie de aer conditionat iar la 4000 de m banuiesc ca aveai nevoie de paturi.
Dau telefon la cateva  cunostiinte de pe net ,tinere si imi raspund dar fiecare are o scuza,ca sa vin eu la ea (unde sa caut adresa in oras necunoscut?) ,alta ca pleaca la parinti in vacanta ,altele erau prea lenese si asa mai departe)Intretimp señora Luna din Pereira avocata de care v-am amintit  a trimis prin mine un pachet cu un cadou pentru un domn din Caracas.Il sun de 2 ori si imi raspunde ca e bolnav si nu poate veni ,a 3 oara il trimite pe fiul lui. Ii predau pachetul.Cum poate sa-mi spuna ca e bolnav? cand stie ca a primit un cadou de la iubita lui(pe net se pot face multe declaratii).Mai tarziu si-a dat seama si Luna ca e un cacacios ,era un barbat la peste 50 de ani care statea dupa fusta lui ma-sa.Nici nu i-a raspuns la scrisori dupa aceea.
In ultima zi mai dau un telefon si imi raspunde o señorita din Maracay ,la o ora de mers cu autobuzul si indrazneste sa vina la Caracas sa ma vada.A doua zi o astept in statie si apare la prima ora pentru ca eu plecam la ora 12 De statura inalta, bine facuta ,bruneta si o fata bine conturata nu era o frumusete dar nici respingatoare nu era.Ne plimbam vreo ora imi povesteste ceva din viata ei ,nu avea de lucru,vroia sa plece in alt oras si alte cateva asemanatoare.Am baut ceva pe drum si apoi am urcat la mine in camera pe la ora 10.Am aprins televizorul si cum ne uitam  la un program ,si stateam in pat,incepe un mica apropiere si apoi ii dau jos sutienul .Avea niste sani foarte tari si frumosi,dar mai departe n-am reusit,adica un etaj mai jos.Continuam sa ne sarutam si la un moment dat dau sa urc piticul meu mai sus in dreptul gurii ei dar refuza.Cum piticul era foarte excitat si tare ,ea trece la un lucru manual care m-a satisfacut in final.Apòteoza a fost tasnetul final pe care l-a urmarit cu mare admiratie.Si asta a fost tot,mi-am adunat bagajul si am parasit camera cu señorita la ora 12. Ma astepta Mihai la stadion cu soferul institutiei sa ma duca la Maiquetía,in zona aeroportului.Ne-am despartit de señorita ...si de atunci n-am mai vazut-Ulterior am vorbit pe net si am intrebat-o de ce m-a refuzat la Caracas.Raspunsul ei -"nu ne cunosteam prea bine,a fost prima intalnire".Ma gandeam ,are dreptate,nu putea sa faca asa ceva din prima ,avea ceva valori ,dar in acelasi era frustrata si a ales calea de mijloc.

jueves, 13 de noviembre de 2014

din nou Valencia

Si plec din Barinas nu inainte de a va povesti ce am vazut pe strada.Mergand fara scop precis, deodata vad ca niste soldati scot in strada cateva mese cu masini de scris si se aseaza lumea la coada ,pazita fiind de soldati, deci oficial.Intreb ce se petrece si-mi spune cineva ca se da cetatenie venezueleana la indivizi pe care nu-i verifica nimeni doar pe spusele lor.Mi-am dat seama ca ceva nu e in regula si cum mentinusem legatura cu Sara o intreb pe net ce sa fie?Mi -a raspuns speriata ca e o actiune bolivariana adica ,chavista, pentru a racola cetateni straini in vederea alegerilor ....si cum in zona de granita nu prea are nimeni acte sa tot fii venezuelean,primesti mancare si ceva frunze de palmier sa-ti faci acoperis.
Ajung dupa ore bune de drum la Valencia,cam 200km de Caracas,ruta fiind  in campie.Aici ma astepta Yadrid,pe care o cunoscusem anterior.Avea 42 de ani dar arata trasnet,am facut si cateva poze cu ea-Si am stat de vorba la o cafea.La prima sosire mi-a spus ca are un american ,veteran de razboi de 56 de ani care vroia sa o ia in casatorie si acum facea actele.Am mai aflat ca era putin speriata de menopauza precoce de care suferea .Lasa in tara un post la universitate in sectorul administrativ,dar nu ezita sa plece in necunoscut.Conducea o masina destul de noua,deci avea ceva resurse.
La o doua intalnire a venit cu masina pentru ca urma sa cautam o pensiune .Am ajuns la periferia unei localitati,Nagua-Nagua.apropiata de Valencia.Avea acolo o cunostiinta care oferea cazare contra cost.Ajungem la casa respectiva, gazda avea libera doar o camera, folosita  ca depozit.Bun si asta zic eu in gand,am dat la o parte ce ma incomoda sa ajung la pat si ....am cazare.Zic eu: "pentru 5zile si mai spun ca pot oferi pentru conditiile reale 10.000 bolivari pe zi adica ceva in jur de 4 dolari.A doua zi ma duc sa cunosc imprejurimile.acelasi peisaj tropical intrerupt de mici case particulare si strazile pline de praf.
In casa mai locuia o pereche de varsta medie care a gasit de lucru in zona si stateau in gazda.Atmosfera era familiala ,eu povesteam despre Europa ,ei despre lumea lor.Dimineata devreme ieseam in patio si vedeam palmierii si bananierii din gradina .Frunzele lor sunt imense ,ceva de inaltimea unui om si vesnic verzi.
A 5 zi ma hotaresc sa mai stau o zi pentru ca Mihai venea a doua zi.Gazda nu vroia cu nici un chip  sa mai prelungeasca sederea si atunci am plecat la ora pranzului sa caut o pensiune.Am gasit la margine de oras cu 30000bolivari si imi zic- nu e catastrofa daca stau o zi.Cand ma intorc la casa pe la ora 17 ma suna Mihai si-mi spune ca a ajuns in Valencia
Il chem in localitatea respectiva pentru a negocia cu gazda ,care s-a speriat ca necunoscutul acesta vrea sa stea indefinit.Ajunge Mihai ,zice ce are de zis ,gazda se linisteste si accepta sa mai stau o zi.Acum nu mai stau eu, zic ...si plec cu Mihai la Valencia.Spre ora 21 dupa ce am mancat ceva si ne-am uitat la bassebol(juca Venezuela), ma strecor pe scara de servici in camera lui Mihai si dorm acolo  pe patul liber.A doua zi directia Caracas dupa ce Mihai si-a rezolvat treburile.

sara continuare 2

Intr-o zi Sara imi spune ca merge la un divort sa o sprijine moral pe colega ei si-mi povesteste ce s-a intamplat.Domnul era medic ginecolog,iar doamna casnica dar cu o idee fixa,era foarte ordonata si avea  in casa tot timpul ordine si curatenie,incat devenise fanatica .In schimb domnul era tot timpul dupa ea , dorind sa faca sex.Cum lucra la ginecologie a gasit o amanta infirmiera,tanara si cu ea se simtea bine,acasa nu mai dadea.In plus a inchiriat un apartament pentru el si amanta lui,dar nu s-a mutat la ea.,lasase o portita deschisa pentru orice eventualitate.Era ultima infatisare la proces si Sara cu cercul ei de prietene erau preocupate daca domnul se razgandeste .Eu am pus punctul pe I_Nu se razgandeste ,nu se mai intoarce la familie."fi sigura de asta ".Si asa a fost .Am vazut aceasta in diferite ipostaze si in Romania...deci nimic nou sub soare :sexul ne domina pe toti in mai mare masura sau mai mica.
Trecusera vreo 10 zile,traiam ca un boier cu Sara,aveam masina la scara Hunday,vila ...ce mai nu duceam lipsa de nimic si m-am hotarat sa ma smulg din San Cristobal.Am plecat cu autobusul la Barinas.localitate asezata la campie.Am vorbit cu Sara,daca are timp peste vreo 2 saptamani sa ne intalnim din nou la Katia la mar,o mica localitate pe coasta langa aeroportul din Maiquetia,de unde ieseau zborurile spre Europa.Ne-am promis sa vorbim pe net ori de cate ori vom avea ocazia.
Dupa ore bune de mers ajung la Barinas pe o caldura sufocanta.La Terminal nu ma astepta nimeni asa cum imi promisese o individa de pe net.Ies din statia de autobus si ma duc pe cealalta parte a strazii unde erau 3 pensiuni.La prima imi zice ca n-are loc ,la a doua era o receptionista tafnoasa si la a treia pensiune gasesc cazare.In ziua urmatoare ies in oras si dau telefon la individa si imi raspunde.Ne intalnim mai tarziu la un restaurant.Vine insotita de 2 copii ai ei,de varsta prescolara,ma intreaba ce vreau sa consum si aleg un pui mai mic .,Plateste ea.A doua zi urma sa ne intalnim la celalt capat ai orasului unde locuia pentru un prinz la care urma sa participe si o cunostiinta.Ma prezint a doua zi la ora 11 si asteptam prietena care nu mai vine .Eu nu mancasem nimic de dimineta stiind ca vin la prinz.Trec doua ,trei ore si adio pranz.Cer o cafea sa-mi astampar foamea si apoi ma duc acasa la pensiune.
A doua zi urma sa-i dau un telefon,raspunde si ma cheama la un net la care era proprietara.Strabat orasul pe jos ca sa cunosc strazile si ajung dupa o ora la net.Acolo era individa si apare un tanar de vreo 15 ani si mi-l prezinta ,zice "fiul meu".Pai cand l-ai facut ca doar ai 28 de ani si ai deja 3 copii cu diferiti barbati?ma intreb eu in gand.Mai stau ce mai stau si mergem din nou la restaurant unde fiecare a luat ce a vrut ,era cu copii cei mici.Apoi ne despartim.
Ziua urmatoare ies in oras si ma uit in dreapta si stanga.In cartierul nou construit se inaltau niste blocuri relativ noi si intre blocuri se vedeau lanuri de porumb,nu erau strazi .Ceva asemanator am vazut la Vaslui pe cand era Camelia acolo.Orasul vechi era in celalta parte si era tipic sud american,cu case de inaltimea unui etaj cel mult si magazine si alte obiective insirate pe strazile lui .Casele erau cam toate vopsite in albastru ,unele erau chiar frumoase,cele oficiale bineinteles ,si bisericile care datau din secXVI Telefonez din nou si nu-mi raspunde .A treia si urmatoarele zile nu raspunde si ma hotaresc sa ma duc la net sa vad daca nu e acolo.Nimeni nu stia de ea ,nici macar matusa ei ce o vizitase...mister...m-am plictisit sa o mai caut si am renuntat,...probabil era la alt barbat pe care il intalnise si ii promisese casatorie,dar numai in vorbe.

miércoles, 12 de noviembre de 2014

sara-continuare

A doua zi ma scol devreme si mergem in parc unde ne plimbam,ne intalnim cu diferiti indivizi cu care imi face cunostiinta...si asa in fiecare zi .Am stat la Sara 10 zile , ma gandeam ca aici e sfarsitul calatoriei .Aveam la dispozitie o masina Hyundai automatica pe care o conduceam eu.In fiecare dimineata imi pregatea micul dejun si mai tarziu mi-a marturisit ca atunci cand era in prezenta mea era mereu umeda,adica gata de actiune.Eu mai modest ...cand puteam .Mi-a povestit ca era operata de fibrom,si nu mai avea uter ,deci nu trebuia sa am grija copilului care s-ar putea naste.Cu privire la operatie, am aflat ca era un ginecolog vestit in oras cu cabinet particular care a prostit-o ca trebuie operata.Nu stiu ce avea inainte dar alt ginecolog prieten de familie a sfatuit-o sa nu se opereze .Ceea ce a indemanat-o a fost faima pe care o avea ginecologul in oras si faptul ca  fibromul  se poate transforma in cancer.Acum va zic eu:fibromul nu se transforma in cancer cu exceptia unei posibile transformari sarcomatoase care este f rara,cam 1%din populatie si aceea cu un nivel de instructie foarte jos, practic analfabeta,care nu a fost la ginecolog decat dupa 60 de ani.Celelalte cancere sunt de endometru sau de col uterin si n-au legatura cu fibromul.Dar Sara  l-a crezut pe cel ce vroia sa o opereze si nu pe celalalt.Si cum era la particular s-a operat pe bani, nu pe asigurari sociale.La 2 zile dupa operatie nu i-a fost prea bine si a inceput sa aiba diverse dureri nesistematizate de abdomen si eructatii.Medicul dadea din colt in colt si o intreba mereu daca nu are ceva digestiv.A patra zi i-a fost fost mai rau si atunci a chemat un anestezist care a pus dg.corect:intarziere a reluarii tranzitului datorita tulburarilor electrolitice,in special lipsa de potasiu-In concluzie, medicul cu faima era un impostor care habar nu avea de operatie si consecintele ei  ,stia doar sa scoata utere si atat-M-am gandit atunci la majoritatea medicilor pe care i-am intalnit in cariera mea care faceau acelasi lucru.Execptiile confirmau regula,in toata lumea exista impostori si f rari medici care nici nu sunt bagati in seamapentru ca sunt modesti.
Am mai vazut in locuinta ei carti variate ,de filosofie,de arta ,de mari autori clasici si multe tablouri din Europa pe care a vizitat-o.

martes, 11 de noviembre de 2014

sara din San cristobal


Ce stiam despre ea este ca era avocata ,pensionata mai devreme si avea un baiat de vreo 35 de ani inginer electronist.La prima vedere era o femeie de vreo 50 de ani,bine conservata,din spate nu i se ghicea varsta.Ulterior am aflat ca fusese casatorita de 2 ori,prima data la 14 ani cu un cantaret apoi cu un inginer care avea obiceiul sa bea .
Cum spuneam, apare insotita de un sofer ,cunostiinta veche si ma recunoaste.Mi-a marturisit mai tarziu ca a stiut din prima clipa ca se putea insoti cu mine.."fue genial",asa s-a exprimat.Plecam in masina sa vedem cum rezolv eu iesirea din Columbia pentru ca la intrare aveam o viza de 60 de zile si mi-am dat seama deabia in urma cu cateva zile.Ajungem la punctul de frontierea si deja era ora 12 ,era inchis pana la 16.Revenim la ora 16 si-mi spune un functionar ca trebuie sa platesc o amenda.In acelasi timp imi ia amprentele digitale de la fiecare deget si din palma."Vreu sa vorbesc cu seful "zic eu si apare un tip solid ,negru de aproape 2 m,se lamureste despre ce e vorba si-mi aproba o reducere de amenda la jumatate fiind ca era prima greseala.Trebuia sa platesc 200 de dolari si mi-a redus la 100 de dolari.Dar eu schimbasem deja dolarii in bolivari si nu aveam pesos la mine.Caut in oras unde se schimba dolari, in final gasesc si ma intorc cu amenda,platesc si apoi directia San Cristobal in Venezuela.Am pierdut timpul mai mult de 6 ore sa rezolv aceasta problema,dar ma gandeam ca nu am iesire din Columbia in pasaport si poate fi o problema la revenire.Se intunecase deja ,era mai mult de ora 18 si drumul era mai complicat printre serpentine .In sfarsit ajungem in San Cristobal in jur de ora 22,soferul pleaca la casa lui si raman eu cu Sara.Zice ea"unde dormi ",zic eu "habar n-am".Si imi propune ea sa dorm in casa ei pentru ca are camera fiului libera ,el avand de lucru la Barinas.Casa ei era o vila de dimensiuni mai mici cu o curte interioara mare si inconjurata de ziduri,avea si un caine mare.Se observa cu ochiul liber ca avea ceva resurse,adica avea o profesiune liberala.Vila avea etaj si vad ca imi ofera camera fiului alaturi de camera ei,desi la parter mai erau camere.Ma instalez si intru in camera ei sa vad ce mai e pe la televizor.Cum eram amandoi culcati,incep niste saruturi si imbratisari,dar ala mic nu raspundea,eram atat de obosit dupa o noapte de calatorie si imtamplarile din ziua precedenta ca nu mai puteam .Si atunci a inceput un cunilingulus,ce s-a sfarsit dupa un timp.S-a dus la baie sa-si clateasca gura si sa-si spele dintii,era tematoare sa nu incaseze vreo boala venerica

lunes, 10 de noviembre de 2014

continuare cali

Eram dezbracati in pat si eu nu realizam o erectie completa,din cauza caldurii.M-am gandit atunci la cei doi amanti care erau in aceeasi situatie,din cauza caldurii excesive si la moment dat zice barbatul catre amanta:"nu stii draga pe cineva care sa ne rezolve pe amandoi?"
In final cu chiu cu vai fac un simulacru de dragoste  si o intreb_" mai vrei ".ea zice" da" si continui.Bine ,bine dar ce sa fac cu erectia?.In final fac niste fotografii artistice cu ea, acoperita in partile intime dar cu corpul dezgolit.Fotografiile arata o fata jucausa,,imi zambeste din spatele  aparatului de fotografiat... si nu joaca teatru.Am realizat apoi ca atingerea conteaza si nu marimea sau dimensiunea,nici apasarea .
 Si a venit ziua plecarii... a tinut sa ma conduca la autobus.Am plecat spre Pereira,spre nord si apoi am continuat cu Medellin .
La Medellin am ajuns dupa vreo 7 ore de mers,cam jumatate din drum era pe marginea prapastiei si drumul foarte stramt.O doamna m-a asteptat si m-a indrumat spre o alta pensiune particulara unde proprietara era Dona Juana.cu care m-am inteles perfect.O femeie uscativa la cei 45 de ani pe care ii avea, cu care radeam toata ziua .I-am propus sa-i zugravesc eu o camera ca nu imi cade mana daca o fac...si astfel am petrecut o dimineata. Stateam in camera de la strada si apoi urmau in stil vagon celelalte camere.La prinz luam masa cu ea si radeam ,era foarte vesela si inteligenta in acelasi timp.
La Medellin am sunat alte cunostiinte de pe net ,unele mi-au raspuns,altele nu,unele au raspuns o data, altele de mai multe ori.Am intalnit  o doamna Victoria,care era un gen de functionara la un mare magazin ,m-a prezentat colegilor si apoi m-a invitat la restaurant.Am evitat sa mananc ,era ora prinzului sa nu o supun la cheltuieli mari si am luat o cafea"Juan valdez".Atunci am gustat prima oara acest tip de cafea care nu e accesibil tuturor.Am fost cu ea in mai multe locuri,odata a venit cu o masina condusa de varul ei .Cu o zi inainte de plecare am sunat-o din nou si am stabilit sa ne vedem la terminal o ora inainte de plecare.A venit si am stat de vorba despre faptul ca e nesigura de ea si desigur frustrata pentru ca era de statura foarte mica-E frecvent in America latina ,staturi de 1,50 la femei si chiar mai joase si cam 1,60 la barbati.Populatiile indios erau originar mici de statura .Ulterior amestecului de rase cu europeeni a mai crescut putin statura dar in general sunt oameni mici.Am incurajat-o : cine ii place o ia asa cum este si oricum nu poate schimba nimic din ceea ce i-a dat soarta.A realizat de la inceput ca nu sunt eu cel pe  care il asteapta.
Am vazut ca nu mai era timp de stat in Columbia pentru aveam biletul de avion din Caracas.si trebuia sa ajung via terestra pana acolo.Atunci am renuntat la nordul Colombiei si am luat autobusul spre Cucuta.Am calatorit toata noaptea  am trecut prin Bucaramanga, apoi la ora 6 eram pe aproape de Cucuta.Cobor din autobus pentru o pauza ,era un frig de-mi inghetau degetele..La inaltime de peste 2000m noptile sunt foarte friguroase.Ajung la Cucuta si ma asteapta in terminal Sara.
Sara era o avocata pensionara din San Cristobal cu care luasem legatura anterior.Venise cu o masina si cu  un sofer pe care l-a tocmit


cali

La Pereira am stat cam 3 saptamini la Luzdary.Am mai cunoscut si alte senorite dar cu una din ele  am ramas prieteni si acum .De fapt era o doamna avocata cu un birou in centrul orasului si cu locuinta afara din oras intr-un bloc asemanator celor din Europa ,dar cu portar si nu puteai intra daca nu iti permitea la telefon.Era in jur de  50 de ani bine conservata si foarte prietenoasa.Am petrecut cateva seri la ea ,am jucat tenis cu un prieten de-al ei arhitect.Acest prieten era afiliat la un club de avocati,arhitecti si doctori,lumea politicii intr-un cuvant lumea buna a orasului.Nu puteai intra decat dupa verificarea actelor si dupa venirea celui care te-a invitat.Am jucat de 2 ori cu arhitectul ,m-a invitat la masa(era un restaurant in incinta).In plus continea si o sala de arta si cultura cu exponate din strainatate si locale....intr-un cuvant civilizatie.
Am luat autobusul spre Cali, la 4 ore de drum pe o autostrada foarte moderna si am ajuns ca de obicei pe la pranz.Ma astepta o doamna de vreo 40 de ani,fosta Miss Colombia cu masina .Dupa ce am baut o cafea intr-un local pornim sa caut o pensiune ,vad vreo 3 si aleg una.Proprietarul era italian ,senor Sartor,cam la 70 de ani dar foarte activ si prezent.Dupa ce zic ca vreau sa stau vreo 10 zile negociez pretul.Eram situat la egala distanta de centru si de Terminalul de autobus ,la vreo 20 de min  mers pe jos asa ca era perfect.Incep sa caut la telefon cunostiintele mele de pe net.Imi raspund foarte multe, cam 10 ,dar fiecare era cu viata ei,cu problemele ei,ne-am intalnit odata si apoi n-am mai apucat.
Vorbisem cu Gloria pe net cam timp de un an.Ceea ce am observat era remarca ei ca eu spun dinainte ce gandeste ea.Prima oara ne-am vazut in fata hotelului pensiune unde locuiam, a venit spre seara fara multe sperante
(mi-a zis ulterior,dar sa vedem ,sa incercam).A venit cu autobusul cam o ora de mers din cartierul ei.Majoritatea celorlate femei intalnite aveau fie pretentia sa le platesc taxiul ,fie sa vin eu intr-un cartier periferic.A fost unica care nu a solicitat acest lucru.
Am invitat-o la un restaurant cu o terasa .Am stat vreo doua ore,apoi am condus-o la autobuz.Mi-a spus ca lucreaza ca infirmiera de noapte la o agentie La despartire am dat sa o sarut  cum se obisnuieste in America latina,pe un obraz si in acelasi timp,a fost un gest spontan, ne-am sarutat pe gura.Imi amintesc ca a fost unica care m-a intrebat cat stai in Cali-"Vreo saptamana" zic eu .A doua zi urma sa ne intalnim din nou spre seara si a venit din nou singura.Am mers tot la restaurant,si am inceput sa-i fac fotografii , sus pe terasa.In ele se vede ca este o persoana foarte sincera ,zambea  de placere.
La intoarcere imi zice ca necesita un wc.si cum eram in apropierea pensiunii urca in camera .Am facut o cafea si am stat de vorba .La un moment dat ma aplec asupra ei si o sarut usor Continuam in pat si la un moment dat imi spune ca e  la menstra si e jenata.Ma indepartez si zic ca pe mine nu ma deranjeaza,Atunci merge la baie sa faca un dus.Trebuie sa mentionez ca era o caldura infernala si cum eu nu suport ventilatorul din tavan,l-am lasat deconectat.




domingo, 9 de noviembre de 2014

muzeul cafelei

La muzeul cafelei de la Montenegro am plecat de dimineata cu autobusul.Stateam langa Luzdary, ea cu capul aplecat pe umarul meu si cu mana in zona genitala.Vroia sa fie sigura ca ii apartine si nu vroia sa imparta cu nimeni;isi apara teritoriul ca animalele.De fapt intr-o zi eram in pat si se juca cu organul si ma intreaba -"es mio ,todo mio ?".Eu ce sa zic: sigur...es todo tuyo ....Sa revin la drumul spre Montenegro;mie mi-era rusine ,pot observa si alte persoane unde tine ea mana si atunci iau rucascul si-l pun in poala.Ajungem intr-un sat si de acolo trebuia sa luam un Wyliss pana la Montenegro,dar pana nu se umplea masina cu 5 locuri nu pornea.Patru insi stateam pe bancheta si unul langa sofer.In sfarsit porneste masinuta prin selva si ajungem relativ repede,cam 20 de min.La intrare era asezat muzeul ,apoi un spatiu extrem de vast cu diferite roti ale mortii, montagna rusa si altele .In dreapta erau diferite suisuri si coborisuri,din loc in loc podete si locuri care aduceau aminte de viata indienilor.La muzeu observ diferite faze de prelucrare a cafelei,apoi date despre productia de cafea.Aproximativ 75% din productie provine din asa zisele cooperative unde micii producatori sunt sprijiniti de stat pentru a pastra si vinde produsele.Restul cafelei e produsa in mari haciende( cum ar fi la noi marii proprietari de terenuri) si o parte in statiuni de stat.Adevarul este ca aici se produce cafeaua adevarata, restul productiei se duce la consumul intern si la diferite amestecuri.Am incercat si eu cafeaua Juan Valdez care e de 10 ori mai scumpa dar si calitatatea e deosebita.Se gaseste doar la cafenele si restaurante de categorie superioara ,restul in supermercado si malluri .Nu e rea, dar toate marcile  au acelasi gust si nu au finete .
In satul  de unde provenea Luzdary,Belalcazar ,se ajungea dupa o ora de mers in autobus in selva pe drum nepietruit.Satul era imprastiat pe coline Casele erau specifice ,majoritatea vopsite in albastru deschis si joase.In interior nu se deosebea de o locuinta europeana ,dar mobila si restul aranjamentelor se vedea ca erau copii uneori din materiale care se gaseau pe plan local .Policlinica era deosebit de curata  cu un patio(curte) interior mare si cu cerdac de unde se intra in fiecare camera.

miércoles, 5 de noviembre de 2014

prima stationare in colombia-la pereira

Pun mana ca din intamplare pe corpul ei si deodata ea raspunde .Acum realizez ca frustrarea ei era mare, mi-a si spus -o ulterior.Defectul de la picior ii dadea un aer de nesiguranta,unul era mai scurt cu vreo 10 cm si schiopata vadit.In prima copilarie avusese luxatie congenitala de sold si parintii ei au dus-o la medic de abia la 3 ani cand leziunea era definitiva si nu se mai putea corecta .Era operata la sold dar fara rezultat evident.Acum avea 37 de ani si continua cu defectul din copilarie,ceea ce era o frustrare permanenta, iar frustrarea sexuala era evidenta.Terminase contabilitatea la facultatea din Pereira si lucra in cadrul facultatii cu contract definit.
Problema era intromisiunea pentru ca nu putea departa picioarele decat in unghi foarte mic.Am gasit rezolvarea pozitionandu-ma in spatele ei si lateral astfel ca eu eram deasupra iar ea lateral si cu spatele, ca sa o pot imbratisa."Que rico sentirte adentro"...zice ea.Dupa mai multe intalniri de acest gen imi arata ca poate deschide picioarele mai mult si rade.Adevarat functia face organul si nu invers.Am contiunuat asa 3 saptamani.La un moment dat aveam intalniri de gradul 3 dimineata .la pranz si seara,de 3 ori pe zi si pe nemestecate.. .Dimineta ma trezeam devreme si ascultam imnul Columbiei la radio la ora 6 cand incepea emisiunea,era un imn deosebit de frumos ,fusese scris de un presedinte columbian care era si compozitor ,inainte cu 100 de ani, apoi vorbeam cu Luzdary care se grabea la locul de munca.Pana la intoarcerea ei ma plimbam ,intram pe net si faceam cumparaturile.Am facut iesiri la Santa Rosa de Cabal, un loc de recreere si la Montenegro,unde era muzeul cafelei.Am vizitat apoi satul natal al lui Luzdary unde am vazut pe o colina o statuie a lui Isus asemanatoare celei din Brazilia de pe Corcovado, cu inaltimea de 47 de m.
Un amanunt cu privire la forma ei de corp.La un moment dat ,am luat-o in brate asa in joaca si era sa o scap ptr ca centrul ei de greutate era deasupra ombilicului,avea fesele mai mici.Eu eram obisnuit cu centrul de greutate subombilic pentru ca femeile europeene au fese mai mari decat pieptul.    

martes, 4 de noviembre de 2014

colombia-luzdary

Am trecut granita in Colombia si caut un hotel mai ieftin pe la ora 5 dupa amiaza.Taxistul ,un tip de treaba ma duce la Don Paco,dar ghinion, trebuie sa schimb niste bani ca sa pot plati.Ma duc pe jos prin piata,  era o strada ocupata 100% de vanzatori ambulanti,incat taxiul a trebuit sa ma astepte in fata hotelului.Dupa o ora platesc taxistului intrebandu-l -"ce vrei bolivari sau pesos colombianos? el imi raspunde razand:-"pesos por supuesto.".adica bolivarii erau net inferiori ca putere de cumparare in raport cu bolivarul,desi aveau aceeasi paritate in Venezuela .Ii dau in final 25ooo de pesos ca a pierdut 3 ore cu mine .La hotel vad ca costa 20ooo $ si ma intreb ce dumnezeu o fi ,...cat face?Pana la urma mi-am dat seama ca $ e semnul pesos-ului columbian.
A doua zi dimineata la ora 7 cer un taxi  la receptie.Apare un domn negru conducand o Dacie si ma conduce la aeroport.Uitasem sa spun ca am luat bilet de avion din Merida de la o agentie care vandea la jumatate pret calatoria cu avionul pana la Pereira .Acolo ma astepta Luzdary care mi-a oferit cazare.Din San Cristobal se auzea si postul national columbian unde se dadea doar cantece de dragoste .La posturile venezuelene puteam asculta doar melodii patriotice,cu tenta nationalista gen : ce mandri suntem ca suntem venezueleni" si mi-am adus aminte de tara nostra .
Pe Luzdary o cunoscusem dinainte si vorbisem de mai multe ori cu ea.La aterizarea avionului ma astepta cu fratele ei care era taximetrist sa mergem la ea acasa.Locuia in apropiere ,asa ca masina era inutila dar vroia sa ma impresioneze.La iesirea din aeroport arunc o privire asupra ei ,era mica de stat, cu pieptul mare si fesele mici,schiopata de un picior care era mai scurt,dar avea niste ochi adanci si tristi si fata regulata,as putea spune frumoasa...Statea in chirie intr-un cartier marginas, casa era cu 2 etaje si relativ acceptabila,...inchiriase ultimul etaj.Fiecare etaj avea un chirias:2 camere separate cam mici si o camera de intrare mai mare,precum si o bucatarioara.Eu ma culc in camera din dreapta ,ea in cea din stanga.Dimineta mancam ,ea merge la institut unde era contabila si eu raman prin casa .A doua zi la fel.A treia zi pe la prinz face dus ,ca era o caldura greu suportabila si eu la fel si ne culcam sa vedem ce e la televizor.

San Cristobal

Autobusul porneste si incep sa defileze peisaje specifice.Mergeam pe o vale si soseaua era buna,in jur doar palmieri si o lunca foarte intinsa ,in zare se vedeau muntii.Din cand in cand oprim pentru o pauza de destindere.Apare un rau cu un pod militar aruncat peste cele doua maluri,care se prabusisera curand,asa ca trebuia sa trecem prin vad.In jur cativa indios se ofereau sa ne ghideze pe unde nu erau pietre mari,periculoase.La un moment dat se inclina autobuzul extrem de periculos ,dar trecem mai departe si iesim pe malul celalat.Soferul ofera cateva monezi celor care ne-au ghidat In sfarsit ajungem la San Cristobal,unde ma asteapta o profesoara de biologie cu o cunostiinta alaturi,avea masina .Caut cazare si am o surpriza.Pensiunile ieftine erau toate ocupate pentru Jocurile panamericane.In final gasesc ceva mai scump dar in conditii mai bune, cu 20 dolari pe noapte.Nu prea erau clienti, 1 sau 2 in pensiune, marea masa se ducea unde e ieftin.Si aici ma intalnesc cu Mihai,pe care il cautasem continuu.Cu ocazia jocurilor a venit si el pana la San Cristobal cu elevii sai.Caut stadionul, il gasesc pe Mihai, era ocupat cu problemele lui si urma sa ne vedem in alta zi.Intr-o dupa masa vine la pensiunea unde eram cazat si ma duce la o cafenea ,luam ceva specific El vine insotit de o doamna blonda cam la 45 ani si la plecare zice ca plateste el  Ii spune doamnei .vezi ca  in portofelul meu am ceva bani!.Doamna scotoceste in portofelul lui si scoate banii ce se cuveneau.Am realizat ca era amanta lui,sotia ramasese la Caracas,cam bolnava din fire ,avea tot felul de simptome,care tradau o depresie si o frustrare.O cunoscusem in 2000 la Mihai acasa .
In sfarsit Mihai pleaca la Caracas, eu raman la San Cristobal.Intr-o zi fiind foarte cald las ventilatorul sa functioneze la cea mai mica viteza si adorm Dupa cateva ore fac temperatura 39 C cu imposibilitatea de a ma misca ,ma dureau toti muschi.Nu intru in panica iau niste aspirina si ma culc. In ziua urmatoare.dupa 24 ore eram bine .                                                                  San Cristobal era asezat intre munti,intr-o vale dar avea strazi care urcau in panta ,strazile erau drepte asa ca parea San Francisco.D-na care m-a asteptat la terminal m-a luat de cateva  ori cu ea,aratandu-mi unde vroia sa-si construiasca o casa pentru ca vanduse un apartament si mi-a promis ca ma duce la autobus.Marti o sun din nou spune ca n-am uitat.,Joi o sun din nou zice ca da ,ma duce la autobus.Sambata la plecare nu mai apare
Imi promisese si nu s-a tinut de cavant.Dupa un timp o gasesc pe net si in reprosez ca de 3 ori mi-a promis .A recunoscut ca nu are scuze pentru acesata.
Iau taxiul pana la terminal unde ma imbarc pentru San Antonio de Tachira spre granita de unde urma sa trec in Colombia.Autobusul era un harb care dupa  vreo jumatate de ora scotea aburi la motor si ne-am oprit pentru ca se supraincalzise.Soferul cheama prin telefon alta masina .Stam asa pret de 2 ore asteptand intr-un loc de parcare si hop si ploaia .Uitasem sa spun ca drumul era periculos prin munti,in vale se vedea un rau, la 1000 de metri mai jos.In sfarsit vine autobusul de rezerva si ajungem la San Antonio,am cautat oficiul de frontiera care era in localitate si era deschis .platesc ceva, nu stiu exact ce si -mi stampileaza iesirea din tara.In centru ma tocmesc cu un taxi si pentru 20000 bolivari ma trece in Colombia,in Cucuta.Granita este un rau,,Tachira, pe unde trecerea era libera pentru cetatenii celor 2 tari, dar eu trebuia sa trec cu inscrisuri.La trecera podului imi zice taximetristul ca ceva mai departe de pod trec contrabandistii cu magari,carau in special marfuri columbiene pentru ca in Venzuela nu prea se gaseau.Ajung la postul de frontiera ,ma prezint cu documentele, zic ca stau vreo 2 luni,aveam dreptul sa stau 3,si trec fara probleme.

lunes, 3 de noviembre de 2014

merida

Cum ajung la Merida telefonez altei cunostiinte de pe net si-mi spune ca  ne intalnim la o cafea.Ma duc pe la 4 dupa masa, stam de vorba si la moment dat spune ca trebuie sa mearga intr-o localitate mai indepartata unde lucreaza ,la Bailadores.Zic sa ma ia cu ea si dorm eu pe unde apuc pana termina lucrul.Zis si facut. Incepuse sa se intunece la ora 6  seara si plecam la drum.La iesirea din Merida incepe si ploaia, si ne opreste politia cu un baraj spunand ca nu se poate trece datorita unei alunecari de teren .Inapoi la Merida,doamna se duce acasa si eu ma duc sa caut cazare .Se facuse 10 seara si gasesc ceva foarte ieftin intr-o camera simpla(cam 4 dolari pe noapte)Ok... ma bucur eu ca era deschis inca.Camera era un cub de 6 m patrati cu un pat si o lada pusa invers pe post de masa .un bec atarnat de un fir si niste cuie pe post de cuier.Scaun nu avea ca stateai pe pat daca vroiai sa scrii.Dimineta ma duc sa inspectez stabilimentul,vad ca are o bucatarie si ceva vase pentru cine vroia sa gateasca.Dau sa ies pe poarta si ma intalnesc cu niste ingineri francezi care lucrau in Martinica.Aflu ca venisera pentru cateva zile in vizita in Venezuela.Trec vreo 5 zile si-mi spune la receptie ca de acum locul meu e rezervat si trebuie sa parasesc hotelasul in aceeaisi zi.Nu-i nimic, deja gasisem un alt loc chiar in piata care strajuia telefericul ce ducea la Pico Bolivar(5000de metri si acoperit de zapada).Aici intalnesc doi cehi care venisera sa viziteze Salto Angel ,o cascada impresionanta.
Merida este un oras universitar ,partea veche poarta urmele civilizatiei spaniole ,partea noua este plina de blocuri . Populatia care traieste la periferie sunt dezmostenitii soartei.Ma interesez ce se poate vizita prin jur si mi se recomanda un fel de loc de recreere in afara Meridei cam la o ora de drum cu autobusul.Plec dimineata pe la ora 8, ajung acolo fac fotografiile de rigoare, beau o cafea si ma intorc pe jos pe drumul de venire printre munti si vai.Soseaua cobora incontinuu,serpuia mereu,In departare se auzea un izvor,soarele era de 7 suliti pe cer si eu singur pe drum.Era ceva magnific.La interval de cam 15 min trecea o masina spre locul de recreere .Parea ca sunt in Elvetia,vazusem multe ferme in jur ,vaci pascand si totul parea o oaza de civilizatie .Am realizat ca erau oameni cu dare de mana dupa portile fermelor specifice si foarte ingrijite.Incep sa caut autobusul care se intocea in Merida,vad niste copii asteptand si intreb de autobus Trebuie sa vina! zic ei...dupa o mica asteptare apare si autobusul.Ma asez  eu in autobus,acesta face spiralele serpentinelor si ajungem in Merida.Cand sa ma ridic,imi dau seama ca o fac greu si dau sa cobor.Ma tineam cu mainile de bara sa cobor.Ce se intamplase?Pe drumul de intoarcere care cobora, am fortat muschii cvadricepsi mergand timp de o ora si acestia m-au lasat cand a trebuit sa ii folosesc.Cu greutate ma intorc acasa ,M-au durut picioarele timp de 3 zile pana am putut merge normal.
Intre timp dau telefon la doamna cu care ma intalnisem la venire si nu raspundea.
Dimineata  iau un taxi si ma duc la Terminalul de pasageri pentru a lua autobusul pentru San Cristobal.Dupa nici doua zile imi spune doamna pe net ca in aceeasi dimineata n-am raspuns la telefon.Pai, eu am stat 10 zile si nu ai fost in stare sa-mi dai un telefon?si nu mai stiu nimic de ea de atunci.

.

valencia

Am sa va spun o poveste interesanta despre copilul lui Haydee,cel vagabond.Prima data il vad vorbind cu alt copil de aceeasi varsta la gardul casei.Haydee imi spune ca copilul e al sotului cu alta femee,adica  pe jumate frati:ca sa vezi ce chestie .In momentul nasterii copilului sotul lui Haydee avea relatii cu alta femee cam in acelasi timp.Au nascut ambele in aceeasi perioada.Imi povesteste Haydee ca copilul ei e foarte ciudat,se pregateau sa mearga la stomatolog,au ajuns acolo si cand s-a asezat pe scaunul dentistului,copilul a refuzat sa mai fie consultat si au plecat.Intr-o seara fiul ei a disparut si n-a  mai venit acasa.Haydee l-a cautat peste tot.A doua zi pe la ora 12,pe cand ma plimbam prin orasel, cine opreste langa bordura ?fiul ei.   Ii spun:- pe unde umbli ca te cauta maica-ta peste tot,unde ai disparut?El rade, imi zice ceva si pleaca cu o masina, pe care o conducea,toata un harb.Mai sa fie ! unde ma aflu ,in ce tara?Ulterior am aflat ca aici relatiile sexuale sunt foarte laxe si copii cresc pe strada...trebuie sa marturisesc ca Haydee era medic, deci cu studii superioare si totusi accepta totul cu un suras pe buze.
in alta zi imi zice Haydee ca are un vecin sarb ,care a auzit ca este un roman in vizita .Aranjam o intalnire si merg la casa lui din apropiere.
"Dobar dan" zice vecinul in sarbeste...intru in casa si incepe sa-mi povesteasca .A fost fiul unui diplomat din Skoplje in timpul razboiului,l-a insotit pe tatal lui la Berlin in timpurile cand Hitler era la conducere.M-a intrebat de Timisoara unde a fost pentru ceva acorduri comerciale in timpul razboiului.Am depanat amintiri,am schimbat ceva cuvinte in sarbeste si am luat o bautura specifica zonei.Banuiesc ca dupa retragerea trupelor germane ,fiindu-i viata in pericol a fugit in America de sud.unde s-a si casatorit cu o femee indio.Era foarte batran cred ca avea vreo 80 de ani.La despartire ne-am urat fiecare .-da smi jivi i zdravi!
Tot de la Valencia am cumparat un telefon celular,cel mai ieftin,dar nu stiam ca are o acoperire limitata...Ajuns la San Cristobal nu functiona si am cautat sa vad de ce si pana la urma m-am lamurit...era blocat pentru alte orase.
Ultima zi la Valencia ...seara urma sa plec si fac preparativele .Se ofera un var de-al lui Haydee si ma duce cu masina  la Terminal de pasajeros ,adica la statia de autobus.Acolo iau bilet pentru Merida si astept autobusul.Era  un pic de intuneric si incurc autobuzele,cel care mergea la Merida era direct si eu m-am urcat in cel de San Cristobal care nu oprea la Merida ci avea alt traseu.Culmea era ca bagajele se lasau la  agentie care ti le incarca in autobusul potrivit.Deci eu mergeam fara sa stiu la San Cristobal iar bagajele erau in autobuzul de Merida...Imi dau seama de eroare cand intreb pe un ofiter cat mai e pana la Merida,pe  la ora 2 noaptea.Si-mi raspunde ca autobusul nu merge la Merida.A oprit autobusul in Barinas pentru relaxare si ma dau jos, intreb ce sa fac si ofiterul ma sfatuieste sa ma duc la San Cristobal,de acolo sa telefonez la Merida pentru bagaje.Pe la 7 dimineata ajungem la San Cristobal de unde se da un telefon de catre angajatul statiei la Merida,care expune toata situatia si ma asigura ca bagajele sunt la Merida.Pe la 10 ,hai inapoi la Merida pret de vreo 6 ore cu autobusul.Distanta era de 200 km dar conditiile de drum si inundatiile frecvente mareau distanta  de 2 ori.In final ajung la Merida.